"Un om de cal(II)" – 22530 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
JRJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
vladimir nichita
Nascut în București... cu multi ani în urmă. Vârsta nu are importanţă, fiind derizorie. Sunt un om de acţiune,care se vrea natural, atât pe plan spiritual cât și moral. Scriu proză foarte rar, poezia fiind cea ca- re mă preocupă. Trăiesc la Melbourne / Australia. Vladimir Nichita/Australia.
6 poezii, 0 proze
DPDumitru Popescu
Dumitru Popescu, zis „Dumnezeu”, (n. 1928, Turnu-Măgurele) este un om politic, jurnalist, prozator, poet și memorialist român. Absolvent de științe economice, Popescu intră în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În anii 1950 și 1960 activează ca jurnalist la publicații precum Contemporanul, Scînteia tineretului și Scînteia. În perioada 1962–1965 este vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură. Este primit în Comitetul Central al P.C.R., unde înaintează rapid în funcție, astfel încât din 1969 face parte din Comitetul Politic Executiv (CPEx). În anii 1970 a devenit un om de încredere al șefului statului, Nicolae Ceaușescu, și a contribuit la construirea cultului personalității acestuia. Porecla „Dumnezeu”, a cărei origine este incertă, sugerează întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice. În general echilibrat în această activitate, politicianul a adoptat uneori poziții excesive. Scrierile literare ale lui Popescu sunt puțin cunoscute. Începând din anii...
1 poezii, 0 proze
DFDario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
MIMindren Izabela
Mama m-a născut la Codlea, Brașov, într-o familie de maghiari catolici săraci. Bunicul ei a fost rabin, iar tatăl - preot. De tânără a învățat limba germană, pe care a predat-o la o școală primară din Brașov. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit un om de afaceri prosper în Ungaria, din 1985 ea s-a orientat spre poezie. În timpul unei șederi în Franța l-a cunoscut pe poetul comunist Jean Paul Grindel ,fiul lui Eugène Emile Paul Grindel cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul 1998, in partidul neocomunist PSDR.
1 poezii, 0 proze
CRcernea rodica
Un om iubitor de oameni!
65 poezii, 0 proze
delia schipor
multi ar spune ca nu sunt un om demn de luat in seama si,e adevarat,nu am realizat lucruri extraordinare,dar cred ca sunt speciala in virtutea faptului ca am fost creata(ca,de altfel,toti oamenii,dar dintre care multi nu vor sa creada acest lucru sau sa tina cont de el),ca exist si ca,deci,am posibilitatea de a lasa in aceasta lume,in urma mea,o dara de lumina
1 poezii, 0 proze
CC.Victor
Sunt un om care inca mai crede in romantism,bunatate,generozitate,decenta,verticalitate si poezie .Ma numesc C Victor ,calatoresc tot anul pe mapamond si incerc sa procesez cu mintea mea tot ce mi se intampla.Am gasit acest site si incerc sa postez in pagina mea trairi aleatorii.Mentionez ca nu am valente de om al literelor dar respectul meu e nemarginit pentru cei consacrati....genii in ale scrisului.
2 poezii, 0 proze
eu_ lory
eu shi cu mine... un om destul de singur shi de instrainat de lumea in care se afla pur shi simplu eu shi cu mine...
24 poezii, 0 proze
Un om de cal(II)
de Nichita Stănescu
ce vis deșert numărătoarea! Râul de sori, cât un punct este aidoma punctului cât un punct. I-ha, i-ha, nechează calul meu când omul din șaua lui vorbește. Față de ceea ce este orice altceva este un...
La stână
de Viorel Darie
La stână (Din volumul "Bucovina - plai de basm si dor") Într-o zi de august, vecinii din vale, ai lui Polec, îi ziseră lui Ionuț că a doua zi urma să urce la stână, să ia caș și urdă pentru oile lor....
Prostul cu pretenții sau Zâmbet strâmb
de george geafir
Toți îl arătau cu degetul: - Uite, prostul! Dacă n-ați văzut cum arată un prost, veniți să-l vedeți. În urma lui, trâmbe uriașe de râsete măturau totul în cale, spulberau totul până ce îl ajungeau,...
Arta comentariului (fișă de lucru)
de Corneliu Traian Atanasiu
Motto: “asa ca nu ma provoca, nu vreau sa fiu rau.. sint prea bine dispus” (acest text este o aplicație avînd ca punct de plecare eseurile: Arta comentariului (I) și Arta comentariului (II) ) N-ar...
Intergalacticu Opt
de Mihai Moise
Era o seara de aprilie bucurestean, si in aer se simtea un miros apasat de FUM. Pe strada unde era sectia 13 de politie o silueta se profila prin intuneric cu pasi nesiguri. Era imbracat ca de iarna,...
Calul bunicului
de nicolae tomescu
Era în mintea noastră, de copii, un cal năzdrăvan. Și cum să nu fie? Se povestea despre el lucruri ca despre calul lui Harap Alb. E drept, Cezar, calul bunicului, nu zbura ca vântul ori ca gândul ca...
Decât codaș în oraș, mai bine în satul tău fruntaș
de nicolae tomescu
Trecuse bine de Sfânta Mărie Mică. Toamna își intra tot mai mult în drepturile ei. Pe locurile de la Moara Hașagului, de pe râul Visa, cucuruzul crescuse de nu se putea vedea călărețul de pe cal....
O zi
de Do
“Cu mine se petrece ceva, o viață de om.” – Marin Sorescu Este ora șapte. A deschis un ochi. E într-adevăr dimineață, ceasul are dreptate. Se uită atent la pernă, e gri și murdară de rimelul pe care...
Manifestul unui tânăr supărat
de chivulescu cosmin
- Stai și te uiți la televizor, îi vezi cum se ceartă, cum se bălăcăresc unii pe alții. Și pentru ce, hmm? Pentru ce altceva decât o bucată mai mare de ciolan? Niște parveniți și idioți ce nu...
La noi, la Troia
de silviu dachin
L-am cunoscut într-o duminică după-amiaza, în parcul din Cetate. Tocmai mă așezasem la masă și aranjam piesele. Atunci a apărut. A cules de pe jos un chiștoc de țigară fără filtru și acum, cu mână de...