"Un asfinţit, dintr-o coajă de banană" – 22536 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
GFGustave Flaubert
Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). BIOGRAFIE: Tinerețea Gustave Flaubert se naște pe 12 decembrie 1821 la Rouen, la spitalul unde tatăl lui era chirurg. Achille-Cléophas Flaubert, fiu de veterinar din Nongent-sur-Seine, a făcut studii strălucite de medicină la Paris și a fost numit mai întâi asistent-chirurg, apoi chirurg-șef la spitalul mai sus amintit, unde își avea, de altfel, și domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascuțit simț al datoriei, celebru ca practician, el a format o școală de tineri chirurgi, care i-au purtat venerație și recunoștință. În 1824 a fost învinuit de ateism, dar achitat, recunoscându-i-se mai înainte de toate valoarea excepțională de om și medic. Trăsături ale tatălui lui Flaubert se recunosc în portretul doctorului Larivière din \"Doamna Bovary\". Mama scriitorului,...
3 poezii, 0 proze
ECEnrico Cavacchioli
Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...
0 poezii, 0 proze
CVCesar Abraham Vallejo
Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...
13 poezii, 0 proze
LALorenzo Andreassen
Picture of my life....Jamiroquai " ceea ce castiga ei , pierdem noi" eu sunt ceea ce imi place.... ce iti place .....e un fel de a spune cine esti de fapt. de ex: pe mine ma definesc lucrurile care imi plac imi plac parfumurile.... imi place inceputul zilei....din concediu... imi place porumbul fiert ...sa vad crapaturile din pamantul de la tzara imi place la nebunie sa conduc....in toate sensurile imi placea puiul magic de la "Pui de urs" si tigaie ca la mama acasa la "La mama" si ficatei Lyonezi la "Phellipe" si stridiile cu sos de unt fierbinte si lamaie la " Sir Jack" si bif in sange spalat cu vin rosu , facut de mine.. imi place ca stau langa lac si imi place sa beau un pahar de vin la asfintit gandind ce am de facut in viata imi place sa vad zambetul si bucuria celei careia ii ofer flori imi place sa iubesc imi place cu adevarat sa dansez...si sunt super fericit cand gasesc ritmul in partenera... imi place Kazanzakis Imi plac Jack Daniels si Henri Wintermans imi place sa...
3 poezii, 0 proze
Ion Rosca
Nascut si copilarit tare demult in com Bulzesti, jud Dolj Acum... Sunt un arhanghel coborât De pe un zid de mănăstire Și căruia i s-a urât De-atâta searbădă iubire. Privirea nu-mi mai cată-n cer Fiindcă la mine, sub sutană, Se află-ascuns un lucifer, Simțind iubirea ca pe-o rană....etc etc In rest... inginer... mi-e dor... A,am publicat doua volume de poezii: Ninsori târzii, în 2006 la editura MJM Craiova și Decor în asfințit în 2008,la aceeași editura. Lansare de carte, critici literari locali, sinceri, fericiti ca au citit aceste cărți (cunoașterea nu aduce totdeauna nefericire)
1 poezii, 0 proze
AZAndrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...
1 poezii, 0 proze
UOun oarecare
neimportant sau cine stie...
1 poezii, 0 proze
Uun_gand
16 poezii, 0 proze
Un Nume
un suflet printre suflete :)
1 poezii, 0 proze
SAS OVIDIU
AM CUNOSCUT CE ESTE IUBIREA ADEVARATA SI SPER SA O GASITI SI VOI!
1 poezii, 0 proze
Un asfinţit, dintr-o coajă de banană
de Florin Andor
undeva un soldat de plumb salută, o femeie priveşte pe geam poartă aceeaşi uniformă de fiecare dată condamnat să nu poată uita retras, acum, în slăbiciunile sale ar putea să fie despre cineva care...
Cutia de conservă și pistolul infractor
de aldea stefan
Pe atunci eram o cutie goală de conservă cu o aluniță pe etichetă, chiar lângă data expirării... de fapt, expirasem de ceva timp și stăteam în chirie la coaja de banană într-un coș de gunoi tip...
La Restaurant
de Rosca Lucian
Ajunge la muncă pe la 4 după-masă, că mai e trafic, nu e parcare, trece timpu’. Până se schimbă se face 4 și-un sfert și trebuie să pregătească vesela, să verifice mesele și canapele că pe-acolo...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur (2)
de Helia Rimoga
Când ea a venit cu toată averea într-un rucsac vechi și s-a instalat stăpână peste patul lui, părinții au mai spus încă o dată: - Fănușe, faci mare greșeală. În final nu i-au mai interzis nimic,...
Sânziana Inviolata
de Daniel Bratu
Plutea zeița cu pielea prea albă pe dunga de varuri, pe rochia din flori și roiul cu iriși adulmecători gâtul ei lung îl strângea, ca o salbă. Dar în urmă-I rămânea numai rouă ca dintr-o altfel de...
îmi pasă de tine, keter
de angela furtuna
îmi pasă de tine, keter el se propagă prin mine și mă absoarbe dincolo îmi pasă de tine, keter - cenușă neagră ce intră prin perfuzie în venă respir prin cateter puls fluid claviatură cum carnea mea...
“dorul umblă cu picioarele goale și fluieră”
de Ottilia Ardeleanu
Alb de urs, imens, cu pașii grei, scrâșniți, și-o liniște sobră care ține lucrurile nemișcate, care se măsoară în muțenie. Privesc și nu pot să cred cum deodată cenușiul, viața adică, devine o placă...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Incertitudini E incert ce se întâmplă Cât de mult am suferit… Așteptând clipă de clipă Să te-aud într-un sfârșit. Am aflat că-ți este bine Si puțin m-am liniștit. Așteptând zadarnic somnul Multe...
o reverență iadului
de Andrei Gheorghe
o reverență iadului Locuia pe balcon pur și simplu, nici nu mânca, nici nu bea, nu dădea semne că i-ar fi foame sau sete, privea numai peisajul îngrămădit de blocuri, câteva linii de perspectivă...
Ieșirea din labirint
de toma razvan gabriel
Ieșirea din labirint Tot ce mi-a părut un drum Am aflat că-i doar o poartă Și m-am prins nebun în jocul lui Iar el m-a împuns întai în coastă ………………………………………………………… Acum merg haotic drumul, și-i simt...