"Toți merg acolo..." – 20621 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAlexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
emil cosgarea
M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani. Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume. La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului. Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas. In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’. Clasele a sasea pina...
1 poezii, 0 proze
JGJean-Marie Guyau
Jean-Marie Guyau (n. 28 octombrie 1854; d. 31 martie 1888) a fost un filosof și poet francez. A fost printre altele inspirat de filosofia lui Epicur, Epictet, Platon, Kant, Herbert Spencer și Alfred Fouillée, și de poezia lui Pierre Corneille, Victor Hugo și Alfred de Musset. Guyau a avut primul contact cu scrierile lui Platon și Kant, ca și cu istoria religiilor și a filosofiei, în tinerețe prin intermediul tatălui său vitreg, cunoscutul filosof Alfred Fouillée. Datorită mediului în care a fost crescut, a obținut licența în litere la vârsta de 17 ani, tot când a și tradus compendiul lui Epictet. La vârsta de 19 ani publică lucrarea de 1300 de pagini "Mémoire", pentru care a primit în anul 1874 un premiu din partea Academiei franceze de științe morale și politice și care l-a ajutat să obțină un post de profesor de filosofie la Lycée Condorcet. Dar acolo a stat puțin, deoarece s-a îmbolnăvit de o boală pulmonară. Pentru recuperare a mers în sudul Franței, unde a rămas până la moarte-...
1 poezii, 0 proze
LRLiviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). Din păcate, nu toți frații sau surorile sale au supraviețuit până la majorat. În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de...
6 poezii, 0 proze
AHAileen Havaa
Când lumea se cutremura, eu vroiam să mă nasc...când pămîntul nesătul îngurgita trupuri, eu mă bălăceam în lichidul amniotic, bucurându-mă încă de găzduirea în uterul de 5 stele, all inclusiv. De atunci tot merg împotriva curentului...mi-am trăit adolescența la 7 ani, maturitatea și mai devreme, iar acum mă hrănesc din câteva fărâme de copilărie. La 3 ani, pe când tăiam cu foarfecele ombilicul fratelui născut sub privirile mele, brusc m-am trezit din toropeala postnatală. Hormonii colcăind prin trup, mi-au lăsat liberă mintea, care a decis să trăiască în altă ordine.
5 poezii, 0 proze
monicutz
viata este un lung drum, pe care fiecare merge si fiecare incearca sa ajunga la acel loc, pe care scrie "finish" si pe care toti il cauta si nu sunt multi aceia care il gasesc! eu cred ca mi-am gasit acel "finish" si ca acum nu trebuie decit sa ajung la el...
1 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
IRINA
FIRESTE,SUNT UN BIET NEBUN... CAND LUMEA E CE ESTE TRAIESC CA IN POVESTE SI LA NIMICA NU SUNT BUN... FIRESTE,SUNT UN BIET NEBUN * IUBESC PE LOC,URASC INDATA... FATALITATEA MA APASA... * DAR ORICE SUNT,ASA CUM SUNT, TOT AM O MANGAIERE: E TAINICA PLACERE DE-A STI CA MERG CATRE MORMANT SI SUNT ACELA CARE SUNT (MACEDONSKI)
11 poezii, 0 proze
CPcristiana pricop
n.20.02.1962(ora 6:30 a.m.) -moldova romania-langa tanacu casatorita si mama a doi fii am avut o revelatie cu 10 ani in urma (4-5 Iulie 2001) si, dupa asta, am inteles Ideea principala a Bibliei complet diferit de toate religiile lumii Biblia vorbeste despre o Separare Finala (Judecata de Apoi) intre "cei buni" si "cei rai" si eu am primit intelegerea ca aceasta separare nu va fi INTRE categorii diferite de oameni unii "buni" si altii "rai" ci va fi o separare INTERIOARA in fiecare suflet, in fiecare individ ( care va fi vindecat de boala pacatului si va ramane numai esenta sa divina, chipul si asemanarea lui Dumnezeu) astfel noi, toti oamenii, (fiecare barbat si fiecare femeie) vom fi mantuiti, salvati, si vom merge in Imparatia cerurilor exact opusul a ceea ce actualele religii predica email: cristianas43@yahoo.com
38 poezii, 0 proze
GAGeorge Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
Toți merg acolo...
de Johann Wolfgang Goethe
Toți merg acolo, merg pe rând, Iar alții prea devreme; Deci bravi, semeți și iuți, oricând Al vieții drum ne cheme... Ăst drum te ține-n loc un pic, S-alegi flori multe, harnic. Du-i trist când nu...
S-au dus frate cocorii !
de adi onea
S-au dus frate cocorii Și tu ai plecat Acolo unde merg toți muritorii, Spre cerul uitat. Nu mai privi înapoi Din tot ce viața a fost Totul e sbucium și chin fără rost, Nimic nu ramâne din noi... S-au...
Camera cu actori
de Povarna Alexandru
Camera cu actori Două mâini lungi apasă clapele, ar vrea frumoasa să plângă prin ele dar nu poate. Ha ha! Toți merg ca în filmele cu Charlie Caplin și dansează ceva bizar. Este un dans... lent cu...
68 de garsoniere
de emilian valeriu pal
o biserică un loc de joacă un magazin mare în care habar n-am pe unde să intru și unde toată marfa e în maghiară un magazin mic în care mă simt ca în burta mamei cumpăr tot ce vreau un topogan în...
De ce urâm bărbații?
de Claudia Minela Petre
M-a pocnit ,,misandria\'\' în lăcașul sfânt, într-o vineri, ascultând cu evlavie slujba religioasă. Eu nu prea sunt dusă la biserică, dar de data asta m-am împiedicat de un necaz și am simțit nevoia...
Cîrciuma lui Bicuță - 10
de Liviu Nanu
- Mă scol dimineață cu noaptea în cap, începu să povestească profesorul după ce sorbi o gură de coniac, țuguindu-și buzele și oftînd adînc după aceea. Ceasul era oprit, îl potrivisem să sune dar...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre viață, așa cum e... (381) Nefăcându-ți iluzii, diminuându-ți speranțele, viața începe să aibă gust de nisip... Oare care absurditate o fi mai mare: aceea de a te naște, ori aceea de a muri?...
Anotimpuri în schimbare III
de Zaharia Ramona
Pe podeaua turcoaz un dog german albastru, noduros ca un sac de oase, mârâie încet fără urmă de intenție în ochii blegoși. - Ia loc! Nu face nimic, nu mai e bun nici de sonerie, a surzit. Tipul chel,...
exerciții de scriere
de Emma Greceanu
după amiază de luni, oameni ieșind sau intrând, străzi înguste cu rezonanță de biserică, amănunte capitonând iluzii, senzație puternică de apartenență, combinată cu insațietate, zi ca oricare alta....
zburam ca toți oamenii care zboară
de mircea lacatus
bolnav odată demult am fost tare bolnav era pe vremea copilăriei mele aveam febră și deliram mama draga de ea veghea la căpătâiul meu plângea cu mine râdea cu mine în toată vremea delirului uneori mă...