"Simt monstruos" – 20280 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DBDick Bulan
"Simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi"(E.Cioran) "Faptul ca exist eu dovedeste ca lumea n-are nici un sens"(E.Cioran) "Fiecare om poarta nu numai viata sa, ci si moartea sa."(E.Cioran)
6 poezii, 0 proze
EBElena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
daniela burlibasa
De simt cum a ta vraja,imi sfasie mania Voi curge, prin tacere,spre noile deschideri. Voi aduna comoara,si voi lasa furia Sa zaca-n alte jocuri;in alte vagi deprinderi... Ocean de frumusete...si lauri.Multumesc!
2 poezii, 0 proze
Claudia Martis
iubesc literatura si simt ca am ceva de spus lumii intregi.
30 poezii, 0 proze
marcela istrate
Scriu doar ceea ce simt,de fapt imi descriu marea durere care atat de usor pot sa pun in versuri.Nu am scris niciodata despre natura,despre prietenie,despre lucrurile atat de frumoase in viata,am scris doar despre marea mea neimplinire,despre marele meu esec peste care nu reusesc sa trec.
4 poezii, 0 proze
ESecaterina suta
Scriu despre ce simt.
14 poezii, 0 proze
Neagu Marius Daniel
Sunt ceea ce simt
1 poezii, 0 proze
ACAda Cojan
Scriu ceea ce simt. Nu sunt aici dintr-o simplă dorință de afirmare, ci pentru a face literatură; iar asta trebuie să pornească din interior.
2 poezii, 0 proze
CMCristina Marek
Arat bine,ma simt binisor si scriu (compun)prost.
10 poezii, 0 proze
Simt monstruos
de Andy
Văd cum timpul îmi îneacă visele într-o clipă de deznădejde. Aud clipe tăcute-n durere cum se sting în fumul tinereții mele. Ating marea învolburată a anilor mei trecuți și privesc stelele cu ochii...
Mantaua udă
de Corneliu Traian Atanasiu
azil de noapte - un cui se îndoaie sub mantaua udă Flavia Muntean Petru-Ioan Gârda, în numai trei fraze, enumeră calitățile acestui poem: O imagine puternică prin ea însăși. Nu se vorbește direct...
Stolul de cuci
de Florea Marius Virgil
„Simt enorm și văd monstruos” Dramaturgie Stolul de cuci (Doi îndrăgostiți, povestesc, ca și cum ar fi singuri și și-ar povesti, fiecare lui însuși. Sceneta este compusă din monologuri și poate fi...
Rezumat al vieții mele, din nou
de Cristina-Monica Moldoveanu
Simt nevoia să scriu încă o dată rezumatul clar al vieții mele. Adevărul este că am fost un om perfect – așa cum sunt mulți oameni, eu nefiind de acord cu ideea că perfecțiunea nu există; eu numesc...
Mișcare în piatră
de Nincu Mircea
Monstruoși sunt îngerii îndumnezeiți! În piatră încinși rămân fără risipă. Aripi zbătând albesc munți zăpeziți Cu zbateri nezbătute în fiece clipă. Umerii par tăiați dintr-o tăietură. Sunt încordați....
Zbucium
de Ioan Postolache-Doljești
privind în voi uitați-vă la mine sînt omul și-n crucea pieptului simt răcnetul înfundat al pămîntului de parcă înnăbușiți de clipele ninse peste ei toți morții neamului omenesc își părăsesc sicriele...
Febra si delir
de georgiana dobroteanu
Ajutor! Simt cum mă prăbușesc În neant. Pustiu și negru e abisul și fără creier. Fără creier Fără de gândire. Memoria pierdută-n amintiri pribegi nu mă ajută. Nu mă ajută să mă pot ridica din zăcere,...
Așteptările unora
de florin Vasilescu
Încerc să mă scap de venin, Și de un tic prea monstruos Ce mă aruncă într-un chin Ce l-a trăit cândva Cristos. De spun adevăru-s hulit De umblători cu gură rea, Ce vor să vadă că-s pierit Precum o...
Te am și totuși nu te am...
de Ott Cristina
Trăiesc...și totuși,nu trăiesc... Te-am iubit,te voi iubi și te iubesc Cu toate astea simt că nu trăiesc. Sunt între granița dintre ce va fi și ce-a fost Și totul va fi și a fost frumos, Dar acum...
Destinul privirii
de Valeria Manta Taicutu
Destinul privirii Debutul în poezie al lui Augustin Cupșa a fost lipsit de zgomotoasa întâmpinare de care s-au bucurat tinerii din generația sa (v. Claudiu Komartin sau Dan Sociu), dovadă că nu...