"Si un jour " – 24862 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
incercari_si_experimente
Încercări și experimente - Oriana
de Luminita Suse

teorie_si_critica_literara
Articole de teorie si critica literar?
de Adina Ungur

Crima si pace buna
Crima si Pace Buna - Roman, Marius Marian Solea
Proiecte si Evenimente
Proiecte si Evenimente Fundatia EDO
de Radu Herinean

poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florianstoian@aol.com florian stoian -silișteanu
Cristian Ambrozeanu
"Jadis, si je me souviens bien ma vie était un festin où s'ouvraient tous les coeurs où tous les vins coulaient. Un jour, j'ai assis la beauté sur mes genoux et je l'ai trouvée amère et je l'ai injuriée." (A. Rimbaud, Une Saison en Enfer) Radicis multis exsilio natus residuum quaerens numquam inventum
6 poezii, 0 proze
Jean Tardieu
Jean Tardieu, né le 1er novembre 1903 à Saint-Germain-de-Joux et mort le 27 janvier 1995 à Créteil, Val-de-Marne, est un écrivain et poète français. Il est le fils de Victor Tardieu (peintre) et Caroline Luigini (harpiste). Il a travaillé aux Musées Nationaux, puis chez Hachette et, après la guerre, à la Radiodiffusion française. Il devient Traducteur de Goethe et de Hölderlin, il reçoit le Grand Prix de la Société des Gens de Lettres en 1986. Enfant insouciant et heureux, il fit ses études au lycée Condorcet, mais il perdit ce bel équilibre à 17 ans, lors d\'une crise qu\'il qualifia de « névrotique », éprouvant à partir de là une inexplicable angoisse métaphysique. Dès lors, il ne cessera d\'interroger cette part d\'ombre, à la fois inquiétante et fertile. « Cette nuit si terrible apparaît bénéfique si nous l\'embrassons, les yeux ouverts, dans la vérité du regard. » dans Obscurité du Jour, 1974. Difficilement classable, poète avant tout et surtout, il écrit aussi pour le théâtre et...
1 poezii, 0 proze
Tuță Aneta Ani
Sunt nascuta pe meleguri oltenesti dar traiesc de multa vreme in Banat intr-un oras care seamana foarte mult cu atmosfera sau mediul descris in poeziile sale de Bacovia. Si totusi...eu m-am adaptat, caci, fire romantica,molipsitoare pentru cei din jur pot vedea frumosul in orice lucru si un prieten in orice apropiat. Sunt absolventa a unei Facultati de Administratie Publica, am un master in Afaceri si sunt doctorand la specializarea Management. De doi ani sunt in sistemul de invatamant, profesor cu norma intreaga la un liceu cu profil economic si in ciuda ponegririi si lipsei de respect pentru acest sistem, ma incapatanez sa cred ca pana la urma va triumfa intelectualul si nu snobismul. Elevii si munca impreuna cu ei, ma motiveaza si ma face sa vad luminite si in cele mai intunecate tuneluri. In ceea ce priveste poezia...este o pasiune de pe vremea cand eu eram elev, dar care a inghetat la un moment dat, din lipsa curajului de a publica. Acum e timpul ca versul meu sa iasa la lumina...
1 poezii, 0 proze
Tatiana Prohnițchi
M-am născut în satul Sadaclia, sat ce m-a marcat prin frumusețea și liniștea din jur. Cred că mi-ar fi greu să mă despart de el totalmente. Aici, zace un Suflet ce nu il pot părăsi...E totul pentru mine, chiar dacă fizic nu imi mai aparține, îi simt pur și simplu aura, respirația, nu îmi dă pace...dar nu mă necăjește! Ba din contra, îmi dă speranțe aplicabile de supraviețuire! O neiertare și un păcat ar fi dacă aș uita de ființa trecută în neființă și de sătucul minunat!
4 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
cristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
ZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
todor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Neagu Sorin-Cristi
sunt un baiat de 16 ani si iubesc ca cei din jur sa ma asculte sau sa-mi asculte ceea ce scriu
3 poezii, 0 proze
et si un jour...
de Ela Victoria Luca
et si un jour si daca-ntr-o zi je perds ma foi imi pierd credinta je perds ma voie imi pierd calea je perds ma vie imi pierd viata tu resteras mon seul amour tu vei ramine unica iubire mon seul ange...
un jour
de Madalina STATE
curge în zile ploioase lama lucioasă a lui martie realul nu mai poate fi trădat chiar si lupul din vis se aține pe margine bătălia zilei începe minutioasă larg se desfac aripile din gânduri trupul...
Aș vrea să fiu cinci minute poet…
de Geo Bogza
As vre sa fiu cinci minute, numai cinci minute, poet: Unul dintre acei oameni extraordinari pe care zeii ii inaripeaza Cand vor sa exprime in vesuri o suferinta sau o bucurie -si-n acele versuri se...
Romanta omului cu trandafiri
de Adina Pietrosanu
Știi, îmi amintesc Uneori de tine… Aveai parfumul tău De trandafiri Și îmi spuneai “je t’aime” Cu glasul blând Și arzător De trandafiri… Și iarna când Nu aveam trandafiri Nu ne vedeam Decât „un jour”...
Viorel Zegheru-Ecloziuni
de Nache Mamier Angela
Viorel Zegheru, tânăr poet și prozator român, trăiește în Franța, unde a publicat primele sale cărți. El este sigur că poezia este în tot, chiar și în matematică. Important este a pune în ecuație...
