"Scenă cu o garsonieră și rochie" – 9402 rezultate
0.04 secundeMeilisearchCarunta Elena
Nascuta intr-o familie de oameni respectabili in comuna Smulti, jud. Galati, unde am copilarit dumnezeieste alaturi de sora mea, Lacramioara in familia care mi-a dat atat de multe..., in casa care pentru mine a ramas Raiul. Clasele primare si V-VI, la scoala din comuna, iar cls. VII- VIII, la Sc nr 4 din Tecuci; urmeaza Lic. Ped. C. Negri din Galati, in urma caruia am devenit invatator. Ma intorc in comuna, unde devin invatator implicat in viata scolii, culturala a satului; organizez serbari alaturi de mama mea, educatoare, punem , cu sora mea, piese de teatru in scena cu tinerii din sat, fac parte din grupul vocal al scolii, reprezint comuna in intreceri nationale sportive de amatori la tenis de masa ( premiul cel mai important, locul III, sectiunea 14-19 ani, la Campionatul National de tenis de masa, Oradea, 1977, premiu care aduce tinerilor din comuna o masa de tenis, gratuit. Casatorita in 1981 cu Mihai, ardelean, plec in Ardeal in 1985, cu intreaga familie: sot si doi copii,...
2 poezii, 0 proze
Pier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Tudor Musatescu
Tudor Mușatescu (n. 22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970, București) a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român. A absolvit facultatea de litere și filozofie și facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat, "contaminat" de înclinațiile artistice ale mamei sale, Tudor Mușatescu este cuprins de patima scrisului încă din anii de școală. Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, "Ghiocelul", cu versuri, schițe și chiar cu o piesă de teatru, intitulată "Ardealul". A scris schițe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru. La maturitate, atât ca vârstă, cât și ca formație artistică, Tudor Mușatescu se dedică trup și suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător și proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut...
4 poezii, 0 proze
Anthony Burgess
Anthony Burgess (1917-1993) a fost un romancier și un critic englez, celebru pentru scrierea romanului său distopic Portocala mecanică, ecranizat de Stanley Kubrick. Este de asemenea un compozitor britanic. John Burgess Wilson se naște pe 25 februarie 1917 la Manchester. N-o să primească cel de-al doilea prenume, Anthony, decât mai târziu, iar pseudonimul său literar bine cunoscut nu-l va adopta înainte de 1956. La vârsta de un an, din cauza gripei spaniole din 1918, moare mama sa care fusese o actriță și dansatoare minoră cunoscută, potrivit lui însuși Burgess, sub numele de scenă The Beautiful Belle Burgess. Tatăl, Joseph Wilson, fusese printre altele, ofițer în armată, pianist, vânzător de enciclopedii etc. Se recăsătorește cu o cârciumăreasă. Burgess îl descrie ca „cel mai absent alcoolic care s-a pretins vreodată a fi un tată”. De fapt, Burgess a fost crescut de mătușa lui, iar mai târziu de mama vitregă. Copilăria și-a petrecut-o mai mult singur. Timpul pentru Tigru (1956)...
1 poezii, 0 proze
Mihail Săulescu
Mihail Săulescu (n. 23 februarie 1888, București - d. 30 septembrie 1916, Predeal) a fost poet român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă; a scris și drame de factură expresionistă. Viața și opera * 23 februarie 1888: se naște la București. * 1906: apare volumul Versuri - poezii minore pe care autorul le reneagă subit și luptă pentru distrugerea tuturor exemplarelor cărții. * alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922) * 1914: apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului,spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut. * 1916: apare volumul Viața. Conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei. * 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal Reflectare postumă * septembrie 1921: are loc pe scena Teatrului Național din...
4 poezii, 0 proze
Amza Pellea
Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983 în București) a fost unul dintre cei mai importanți actori români, distingându-se atât în teatru cât și în film. A fost interpretul lui Nea Mărin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i–a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC. Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă...
1 poezii, 0 proze
Preda Jeni
Cand am venit pe lume,Dumnezeu a avut un scop clar cu mine si anume acela de a iubi oamenii cu toata puterea fiintei mele,pana la epuizare,daruindu-le totul,pana la sacrificiu,chiar daca cele mai grele momente ale mele le-am,,savurat''singura. Iubirea de oamneni intr-una din manifestrile ei,este ceea ce sta la baza timidelor randuri pe care le scriu si care sunt de fapt o extensie pe hartie a ceea ce simt si gandesc. Desigur,unul cate unul,cei mai importanti oameni din viata mea, sunt actori pe scena gandurilor si trairilor mele cele mai profunde.Oamenii sunt inspiratia...si repiratia:)
7 poezii, 0 proze
Roland Barthes
Roland Barthes (1915–1980) dupa studii de filologie clasica si de teatrologie in anii ’30 si ’40 si dupa o scurta perioada petrecuta ca lector de franceza la Universitatea din Bucuresti, el descopera in anii ’50 lingvistica si semiologia lui Saussure si Greimas. Incepind din 1960, tine cursuri de semiologie si sociologia semnelor la École Pratique des Hautes Études, iar in 1976 este numit, la propunerea lui Michel Foucault, profesor de semiologie literara la College de France. Prieten cu Julia Kristeva si cu Jacques Derrida, Barthes va domina scena culturala a structuralismului francez din anii ’70, oferind o teorie supla a textului, cu generoase inspiratii din literatura, teatru, arte plastice, moda, muzica, dar si din nenumaratele sale calatorii prin lume (Maroc, Japonia, China etc.). Personalitate angajata, deopotriva publica si misterioasa, prestigioasa si marginala, Roland Barthes moare la 65 de ani in urma unui accident de masina. Dintre scrierile sale amintim: Le Degré zéro de...
3 poezii, 0 proze
Vaduva Stefana
DATA si LOCUL nasterii:03.01.1989 Pitesti REALIZARI: -unul dintre liderii unui cenaclu literar pt elevi -premiul 1 la concursul de creatie literara “Andrei Muresianu” -aparitii TV si in ziarele Obiectiv si Transilvania Expres la pagina de cultura -membra a trupei de teatru in lb engleza “Rennaisance” -membra a redactiei Gazetei “Casei Muresenilor” AMBITII: -sa pun in scena piesa “Masacrul lebedelor” al carei scenariu imi apartine -sa obtin rolul principal intr-o drama -sa vizitez Europa cu sacul in spate -sa-mi iau un Barkas -sa fac facultatea de psihologie si un curs de arta fotografica -sa vizitez cimitirul Pere Lachaise din Franta (in special mormantul lui James Douglas Morrison)
21 poezii, 0 proze
Aglaja Veteranyi
Aglaja Veteranyi (n. 17 mai 1962, București — d. 3 februarie 2002, Zürich) este o scriitoare de origine română, născută într-o familie de artiști de circ. A cutreierat cu trupa nenumărate țări și s-a stabilit, în cele din urmă, în Elveția. Îndrumată de mama sa, care dorea să facă din ea un star, a apărut pe scena mai multor varieteuri. A frecventat câțiva ani un pension, apoi a studiat arta dramatică la Zürich, iar din 1982 și-a început cariera de actriță și de autoare dramatică. Împreună cu Rene Oberholz a înființat trupa experimentală "Die Wortpumpe"("Pompa de cuvinte") în 1993, iar împreună cu Jens Nielsen grupul teatral "Die Engelmaschine" ("Mașina de fabricat îngeri") în 1996. În 1998 a primit o bursă de la Literarischen Colloquium Berlin. A publicat numeroase poezii în reviste literare și antologii din mai multe țări. În 1999 îi apare volumul de versuri Daruri - un dans al morții, precum și romanul Warum das Kind in der Polenta kocht (De ce fierbe copilul în mămăligă), tradus în...
3 poezii, 0 proze
Scenă cu o garsonieră și rochie
de Carmen Sorescu
sunt un personaj femeie expediat într-o cutie cu panglici roșii am câteva dezacorduri între viață și moarte dar în rest funcționez bine în cartea tehnică vei găsi o rubrică aparte despre cum să-mi...
Nebunii
de viorel gongu
NEBUNII piesă de teatru ION, bătrân la circa 65 de ani, slab, îmbrăcat sărăcăcios dar curat, cu pantaloni de camgarn cachi, primiți de la un militar pensionar, o scurtă de piele, ponosită și o șapcă...
Seară de vară
de Ionela Dumitru
Vreau să scriu despre fericire. Ce este fericirea? E un sentiment care seamănă cu o stare de beție, cred, te cuprinde brusc, ca un atac animalic neașteptat și te ține cîteva secunde. Apoi te lasă...
Probă de inițiere
de Miriam Cihodariu
Cobor în Gara de Nord. E rece, răceală accentuată de exactitatea metalică a liniilor paralele. Noroc că, de cele mai multe ori, atmosfera e însuflețită de grupurile de studenți energici și cu un aer...
Despre cei ce strang gunoiul de pe scena vietii
de Răzvan Andrei Antonescu Rogoz
Intr-un afis ce pare de postav Un sir de nume imi surade grav, sau brav Pe scanduri ce par crescute langa niste gauri Intre peretii unde joaca arahnide carti Intr-un ecou etern ce propaga-un spirit...
Ziua Europei la Ciorogârla
de remus radu
Ziua Europei la Ciorogârla Paris, 9 mai 1950. Într-o sală plină de miniștri și de ziariști de la mai toate marile gazete ale lumii, un bătrânel își potrivește cu degetele-i subțiri ochelarii cu ramă...
Dimineață de toamnă
de Sorin Teodoriu
Știu. Sunt precum o planetă străină, în fiecare zi mă surprind tristeți familiare ori bucurii comune, uneori nici nu-mi aparțin sau poate doar coexistăm de atâta vreme încât am uitat de ele, ori...
Motanul
de Valentin Gros
Motanul nu era in cel mai fericit moment din viata lui. Lipit cu spinarea de copac, cu picioarele din fata drepte si urechile ciulite, se intreba cum naiba o sa mai iasa si din situatia asta. Patru...
Nick
de Negru Nicolae
Ei, bine, cînd vrei s-o faci, o faci fără remușcări, fără regrete. - Știu, există ceva care se cheamă suicid. Asta se întîmplă cînd nu poți merge mai departe. - Nick nu pot decide în numele tău dar...
Partea a II-a Orele mele astrale-timp crucial
de Filip Tănase
Puțin răgaz, puțină strategie Criterii globale de fundamentarea lucrării Lucrarea de față nu este doar una de imaginație, ci una care se bazează pe surse informaționale, are la bază filozofia,...
