"Saraca tara" – 9897 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
GRGeorge Ranetti
n. 19 octombrie 1875, Mizil, Prahova d. 25 mai 1928, București Poet și publicist, părintele revistei Furnica, colaborator la Moftul Român, Zeflemeaua, România, Epoca, Lupta, Pagini Literare. A semnat cu pseudonimele Romeo, Tarascon, Gh. Biciușcă, Jorj Delamizil, Chiriac-Napadarjan, Contele de Tekirghiol, Prințul Ghiță, Coco, Cyrano, Sandernagor sau Ghiță Delagambrinus. Volume De inimă albastră (1899) Strofe și apostrofe (1900) Ahturi și ofuri (1901) Eu râd, tu râzi, el râde (1903) Franțuzomania (1904) Scrisori din Italia (1904) Romeo și Julieta la Mizil, Săracu’ Dumitrescu!... (1907) Schițe vesele (1908) Matache Pisălog (1914) De atunci și de-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele (1921) Poezii (1924) Domnișoara Miau (1926) De inimă albastră. Dom Paladu (1928) Madam Strakinidy (1928)
6 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
MIMindren Izabela
Mama m-a născut la Codlea, Brașov, într-o familie de maghiari catolici săraci. Bunicul ei a fost rabin, iar tatăl - preot. De tânără a învățat limba germană, pe care a predat-o la o școală primară din Brașov. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit un om de afaceri prosper în Ungaria, din 1985 ea s-a orientat spre poezie. În timpul unei șederi în Franța l-a cunoscut pe poetul comunist Jean Paul Grindel ,fiul lui Eugène Emile Paul Grindel cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul 1998, in partidul neocomunist PSDR.
1 poezii, 0 proze
VGVincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
Carmen Sylva (Principesa Elisabeta)
Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...
0 poezii, 0 proze
Rac-Albu Marius
saraca
1 poezii, 0 proze
EEE MANU EL
Venit pe Terra intr-o familie saraca, cu duhul... iesit victorios din "agonia" tineretii... Un singur scop aici : sa limpezesc Fiinta Umana...
3 poezii, 0 proze
Saraca tara
de grama marius
Obosit de-atâta trudă, Moșul azi s-a supărat căci pe țarina străbună, nu e nimeni la arat.
Zi de august legendara ,/Tinara e a mea tara
de xiu
,, Noi sîntem oamenii acestui pămînt ! Noi am prins rădăcini aici , ca și codrii străvechi , noi ne-am înfrățit cu pămîntul .Ne-au bătut furtunile , dar am stat pe loc , ca să ne vină ceasul...
Înger în zbor
de Petru Botezatu
Săracă țară, săracă, Îngerii din tine pleacă Pe aripi de suflet zboară Către Ceru-nalt și sfânt Și rămâi, sărac pământ, Și rămâi, săracă țară, Fără îngerii ce zboară Către Ceru-nalt și sfânt. Ce...
Mizil 2012
de milos petru
Săracă țară bogată Din Mizil în Haimanale, Soarta ne-a lovit, perfida: Nu mai e Caragiale, Nici primar ca Leonida. Numărătoare a` la Roberta Cetățeanul turmentat A gândit: Săraca fată, Oare cum a...
Barnoschi-domnul
de Dimitrie Bolintineanu
O, săracă țară! Turcii cei mai răi Judecă și-omoară domnii mari ai tăi! Încă azi Barnoschi, domn cu nume mare, La serai purcede între turci călare! Sala e întinsă; sfatul numeros, Chiar...
Þara cu cei mai mulți poeți cu har
de Darie Ducan
Asta-i țara poeților cu har! Asta-i țara cu cei mai mulți poeți cu har, Dar unii de atâta har nu mai încap pe trotuar! Și când înaintează strigă \"pârtie!\" Mergând spre te miri ce, ca spre-un afet...
Þepeș Vodă
de RAPCEA ROMULUS
Începuse deja să fie zarvă mare în țară. De foame oamenii începuseră să moară. Osmalâii erau din ce în ce mai hrăpăreți. La tot pasul vedeai doar negustori și precupeți. Peste a noastră săracă țară,...
Clasificări europene
de Cucu Constantin
Nimeni nu poate contesta că România este o țară foarte frumoasă cu o populație extrem de dotată, în fapt o mândrie pentru Europa. Există totuși, conform unor statisticieni europeni, unele...
Ce veti spune la cei mici
de Panainte Sveatoslav
„Ce ve-ti spune la cei mici” Voi părinți bunei, bunici Ce ve-ți spune la cei mici? Cînd ei vă vor întreba? De ce-i săraca țara mea?. Cînd vor afla ce ați votat Un viitor întunecat Un partid uitat...
Mândrie românească
de Valeriu Cercel
Io v-o spun a doua oară Ca să mă-nțelegeți toți : Þara care n-are hoți, E cea mai săracă țară ! Valeriu Cercel