"Răspuns la visare" – 20028 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAdria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
Apostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Pirjol Ana-Maria
M-am nascut in Onesti la 27.01.1978, jud. Bacau. in liceu am inceput sa scriu primele randuri si am avut drept profesor indrumator pe dna. prof. Ciubotaru de la Scoala generala nr.8 din Onesti. Intotdeauna , dansa m-a indemnat sa scriu ceva mai vesel, dar versurile nu-mi ieseu niciodata asa cum vroia dansa. Aveam randuri pe care mi le corecta si le rescriam de zeci de ori. Ulterior, studenta fiind in Iasi la Facultatea de Drept, am inceput sa cochetez cu revizta/ziarul "Opinia studenteasca", dar nu a fost chiar pe stilul meu, chiar daca am colaborat cu ei cam aproape 2 ani de zile cat am fost studenta. In aceeasi perioada am fost si la revista "Convorbiri literare" cu doua din poeziile mele preferate. Din pacate, nu am primit raspuns de la ei, si, cu timpul, asaltata de examene si alte probleme, am renuntat la scris pentru o perioada de timp, cam lunga, din pacate. Acum dupa aproape 10 ani, mi-am reamintit cat de mult imi placea sa scriu si cat de mult imi place sa fac acest lucru...
1 poezii, 0 proze
Stefan Lapusneanu-Rosca
Scriu...deci exist...si astept un raspuns. de la voi, de la ei. de la El...cine stie?
13 poezii, 0 proze
Pacurar Lucian
nascut in brasov,la un sfarsit de toamna,ca al treilea frate dintr-o familie de muncitori,am avut parte de un destin controversat.mi-am petrecut viata incercand sa imi raspund la intrebari si mi-o voi petrece in acelasi mod,chiar daca nu voi gasi nici un raspuns(pana acum nu am gasit) va ofer poeziile mele(care sunt tot niste intrebari)nu pt a obtine raspunsuri,ci pt a transforma sufletele voastre intr-un mare semn de intrebare.
77 poezii, 0 proze
Anghelina Tiberiu
Bucurestean pierdut printre muntii cavernosi si umpluti pana la refuz cu fiinte, ridicati inca dinaintea existentei. Ma uit prea adesea in mine cautand un raspuns pentru cei din exterior, uitand mereu ca viata este doar imitatie... pentru ca asa cum a trait primul dintre oameni asa vor trai toti: cu stiinta mortii si frica neexistentei. Contact: http://tezeu.wordpress.com/ at_tezeu@yahoo.com at.tezeu@gmail.com
27 poezii, 0 proze
George Ciorănescu
George Ciorănescu (1918-1993) George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același...
1 poezii, 0 proze
Ina-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
Ana Maria Damoc
Născută: întrun sat reședință de comună a jud. Iași, școală absolvită:prea puțină pentru a ma crede om de litere.........doar școala primară. 8 clase adică....nu că nu aș fi vrut mai multă invățătură dar mai mult nu s-a putut(nu vreau sa spun de ce) Publicații:Ziarul local Viitorul- dacă se pune în calcul și la fel în revista Împreună- o revistă pentru persoane cu dizabilități(scurte articole și poezii) Planuri de viitor:să obțin cât de cât aprecierea pe www.poezie.ro și să demonstrez că pot oferi mult mai mult decat și-au inchipuit unii...... Gânduri după care mă ghidez: Sunt cu atât mai optimistă cu cât viața mă încearcă mai mult...Caut înțelesuri chiar și-n cel mai infim fir de nisip,dar rămân atâtea intrebări fara raspuns...De va fi o viață lungă îndelung voi cauta viața și sensul ei(în oricare parte o fi el) Viața merge înainte...indiferent că o voi face târâș ori grabiș, dar o voi face și eu! Fiind mereu aceeași!
1 poezii, 0 proze
Nicolae Neagu
ASASINAREA POETULUI NICOLAE NEAGU Găești, 20 iunie, 2009. Ne-am strâns de dimineață, la casa cu nr. 7 de pe strada Șerban Cioculescu, unde era depus cadavrul lui Nicolae Neagu, înaintea înmormântării, care a avut loc la ora 12 în Cimitirul Eroilor de pe Strada Nicolae Bălcescu. Poetul a fost înmormântat lângă soția sa, Ana-Reli. Mai degrabă discret, apăruseră la vreo zece coroane din partea unor organizații și persoane precum Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Cenaclul literar al Medicilor, Laura și Lucian Blaga. Convoiul de la Casa Poetului, pe șoseaua București-Pitești, cu opriri și aruncări de monede, a excelat și el prin discreție, dacă nu autocenzurată stupefacție și mocnită revoltă. După slujba religioasă și discursul preotului, subsemnatul (rupând involuntar vreo omerta?) a citit câteva pasaje din opera scriitorului: “(- Ce este viața? întrebă îngerul. - Un răspuns puchinos, ticălos, păgubos, dar frumos între două tăceri, răspunde Oarecarele. - Atât? - Păi, nu-i de-ajuns?)...
1 poezii, 0 proze
Răspuns la visare
de Niculescu Ioana
Răspuns la visare....... Mi-e visul ferecat în lanțuri grele A sufletului funii împletite Ești fermecat de zbaterea genelor mele Și a dorințelor trăite În ochii mei ești o sclipire În ochii tăi sunt...
Familia Ciubotaru
de Ion Mihaila
Ion Mihăilă Născut în municipiul Turnu-Măgurele în urmă cu aproape 40 de ani, s-a îndrăgostit iremediabil de orașul care avea să devină și el municipiu, Roșiorii de Vede prin oamenii care i-au ieșit...
pe cer ghemotoace de lână
de Ovidiu Oana
pe cer ghemotoace de lânâ ca turme de nori în mișcare se trec înspre zarea ce-ngână amurg cu apusul de soare cerșește natura amarnic veșmântul croit din omături privește cortegiul zadarnic...
temerar raspuns la aceeasi asteptare
de Felix Onofrei
alambicat mă încumet găsind întrebari la noua așteptare nimeni nu întruchipează grație si perfecțiune în înfățișare darul tău e inefabil,gândesc pe Calea Victoriei, si la vale auguștii îngeri...
Savarina cu frisca
de maitrey
De fiecare data cind vine toamna cu lumina ei tamiioasa, cu zilele ce se scurteaza sistematic si cu scolarii misunind pe strazi, se intimpla ca ma apuca visarea subita si necontrolata. Ca acum, de...
O voce se desprinde de mine
de Maria Prochipiuc
mă învățai pe de rost adunată într-un mănunchi de gânduri neliniștea timpului mai poartă încă amprenta sărutului în palme floarea albă de cais își lăsa visarea într-un făurar când mâinile aveau...
TABLOU CU NEBUNI
de Constantin Rusu
Puhoaie de ochi mari privind in agonie, cu fete intristate crezand ca stiu ce vor, dinti rupti,falci inclestate,miraje de betie, miscarea tremurata si frica de omor. Si sunt multimi de siruri cu...
Va fi o zi...
de A.V.
Poate că într-o zi vântul nu-ți va mai lua suspinul pentru a-l duce spre alte zări, nu-i vei mai simți adierea, nu te va mai mângâia. Poate că într-o zi marea va fi neîncăpătoare pentru lacrimile...
Pentru prima oară
de alex. ilinca
Ciocănesc de câteva ori, sun o dată, simt cum tremurul firav mi se scurge, prin vârful degetului, până în zgomotul soneriei, și mi se deschide. De dincolo de prag râde la mine un puști de vreo șapte...
Aneta
de ovidiu cristian dinica
Sărăcia este asemenea unei boli, te leagă de curte, te zbați degeaba să ieși la liman, așa credea Aneta, privind de pe prispa casei în lungul curții unde câteva găini scormoneau în țărână. Era încă...
