"Râdeam și m-am topit" – 3668 rezultate
0.05 secundeMeilisearchIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Râdeam și m-am topit
de Nistor Mircea-Iulian
Râdeam de lume În petice subțiri de ploaie Și mă credeam ferit La marginea unei raze ce abia se stinge. Mă jucam cu mintea Căutând prin rânduri de ceasloave Cum aș putea înfrânge Pe îngerul ce i-a...
IRC=>Iluzie+Risc=Consecinte
de Ramona Mitroi
Acum,aproape 3 ani de zile,am patruns intr-o noua lume...cea virtuala.Am trecut prin inevitabilele \"asl-uri\" si \"have a pic?\" sau \"descrie-te plz\".Treptat,mi-am facut prieteni ce i-ash putea...
Coșmaruri
de Cosmin Soameș
Mai întâi a secat râul. S-a topit pur și simplu, într-o dimineață. Peștii se asfixiau, blestemând mut și vomitând sânge. După aceea centrul istoric al orașului s-a prăbușit într-o noapte, într-un...
ziua în care...
de Valentin Eni
...Viața noastă e doar un \"astăzi\" repetat de mai multe ori, chiar dacă nu de-atâtea câte am fi vrut să fie, oricum, \"astăzi\" e ziua în care trăim... Astăzi nici măcar n-am existat Și, tot azi,...
TRECUT-A IARNA
de Carmen Nicoara
Demult, iarna mă ucise; Câte porți și câte vise Se inchiseră într-un lacăt Făr` de chei și făr` de capăt. Pe mâna iernii am răstignit Al meu pas timid, livid, Înghețat de doruri grii… Vis nebun, tu...
Scrisoare de Craciun
de mo
‘Ce mai faci, cum ai petrecut Craciunul? Am sunat la ai tai sa le spun Sarbatori fericite si am aflat ca tocmai fusese Lizuca la ei Nu-ti spun ce voce avea saraca maica-ta, cred ca ii e cumplit de...
pescuitorii de lacrimi
de Mihaela Maxim
I pe întunericul clipei... mă bucuram ...prea devreme de gustul lacrimilor număram... timpul crescut clipe lungi și verzi până la cer mă-nchideam în mine singură Cutia Pandorei sălășuia un pustnic...
Incursiune intr-o prietenie ratata
de Nuta Craciun
Mi-ai răsturnat întreaga teorie, despre prietenie. Aveam argumente solide, în sprijinul fiecărui cuvânt. Intotdeauna am crezut în tine, nu mi-a trecut niciodată prin minte să te contrazic, tu erai...
Un scenariu
de Mihail Dincă
Eram în braserie la Melody, sorbeam un coniac la o cafea și-o țigară când, îl văd venind pe amicul Vasile. Mă vede și el și se înfige la masa mea: − Măi Mihăiță, fii atent la mine că am un scenariu...
atunci mi-am înfipt în pământ unghiile
de Anghel Geicu
prima dată am plâns apoi am cerut țâță după care am înțeles să cer și bucate de primit am primit doar iluzii a trebuit repede să mă conving de chestia asta deci! am hotărât să mă trezesc din ce în ce...
Surprinzătoarea revenire a Mirandei
de Razvan Antonescu
...și-ți dai seama că era în ochii tăi, și-n pielea ta, și-n limbă, și-n ureche și că în tot ce percepeai din lume, în fiecare lucru sau om sau situație, oricât de măruntă, era și o parte din el. Era...
Luci
de Carmen Duvalma
Luci O chema Luci. Îmi plăcea felul ei de a scuipa cojile de semințe în timp ce zâmbea ironic, în colțul gurii. Întotdeauna îi rămânea o coajă vicleană, neagră și subțire ca o ață, lipită de buza de...
noastre
de 1
...un decor:o camera aproape goala...pereti din piatra, umezi si reci...doar pereti si nici o raza de lumina, nici o usa spre niciun viitor... o singura lumanare arzand la gamalia timpului pierdut in...
La Wanda
de Nicolae Diaconescu
1 iunie 2008 La Wanda Trăia în România o frumoasă violonistă care dorea să cucerească lumea cu muzica ei. Exersa mult la vioară, practica gimnastica de întreținere în timpul liber și afișa o...
Regatul care m-a visat
de Tipsie daniel constantin
Mi-am ridicat un regat într-un castel de nisip, cu ziduri fragile cât o respirație uitată la mijloc. Eram rege, iar nisipul mă asculta ca pe un jurământ vechi al mării. Floarea de liliac îmi era...
Fără resentimente doar scârbă și întuneric
de petre ioan cretu
nu-i așa că ți se face milă de ea cum stă în ploaie cu prezoanele atârnând ruginite cu janta strâmbă lovită de gard zici că e o gură știrbă pocită pneurile îi erau prea bătrâne și sfărâmicioase plină...
Zugrăvindu-L
de Mihaela Maxim
I...Prolog ...Soarele la căpătâiul cerului.... ...Fiecare ținea în mâna sa stângă, cu soarele la căpătâi câte un colț de oglindă în care-și vedea trecutul Muza înaltă inundată în raze cosea niște...
Moartea lui Fulger
de George Coșbuc
În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind, Și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns Din tabără. Și...
