"Propio cosi" – 333 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCamelian Propinatiu
Debut publicistic cu două poezii, în Viața Românească, nr. 1/1986, și cu o povestire în magazinul SF Helion, Timișoara, iunie 1987. Diverse premii la concursuri de poezie, proză scurtă, anticipație, dramaturgie, roman (Premiul Nemira, 1998, pentru La un colț de cotitură, apărut în 1999 semnat Camelian Propinațiu). (Heteronimul "Camelian Propinațiu" vine din limba latină: propinatio = "invitare la băutură"; în Bucovina și în Galiția, propinatori se numeau țiitorii de crâșme.) Este nepotul preotului Grigore Constantinescu, profesorul de limba noastra cea romana, la Seminarul din Chisinau, al poetului Alexei Mateevici. Se identifică literar cu personajul din imagine, un mazil din Codrii Bâcului. ____________________________________________________ "La un colt de cotitura", Ed. Nemira, 1999 "La un colț de cotitură" (Ed. a doua), Edago, 2006 "Oligopedagogia", Edago, 2006 "Puii păsării de rubin pe urmele poetului Nicolae Labiș", Edago, 2006 Este autorul unui studiu critic de fezabilitate...
61 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Giacomo Leopardi
Giacomo Leopardi nasce a Recanati nel 1798, dal conte Monaldo e Adelaide Antici. Nel 1803 l’amministrazione dei beni familiari è tolta al padre, che si ritira quindi in una velleitaria attività di letterato dilettante, e passa nelle mani della madre. L’atmosfera di casa Leopardi non è felice ed è caratterizzata dall’indole della madre, severa, bigotta e povera d’affetti. Il giovane Giacomo inizia nel 1807 gli studi con i fratelli Carlo e Paolina, inizia a comporre piccoli componimenti poetici e cerca un proprio spazio autonomo all’interno di un’educazione di chiaro stampo controriformistico. Tra il 1813 e il 1816 inizia da solo lo studio del greco; si dedica a ricerche erudite e a varie indagini filologiche sorprendentemente rigorose e precise. Politicamente sposa le idee ultralegittimiste del padre. Nel 1817 pubblica sullo «Spettatore» l’Inno a Nettuno, fingendo trattarsi della traduzione di un originale greco, e due odi apocrife in greco, presentate come autentiche. Inizia la sua...
26 poezii, 0 proze
Carlos de Rokha
Carlos Díaz Anabalón, más conocido como Carlos de Rokha (n. Santiago, Chile, 17 de octubre de 1920 - d. Santiago, Chile, 29 de septiembre de 1962), poeta chileno, integrante de la generación literaria de 1938. Carlos de Rokha fue el integrante más joven del grupo Mandrágora, fundado en 1938 por los poetas Teófilo Cid, Enrique Gómez-Correa y Braulio Arenas Carlos de Rokha nació en la ciudad de Santiago de Chile, el 17 de octubre de 1920, con el nombre de Carlos Díaz Anabalón. Fue hijo de Pablo de Rokha y Winétt de Rokha, y miembro de una familia de reconocidos artistas en Chile, entre ellos sus propios padres, y sus hermanos Lukó, José, Pablo, y Laura, entre otros. Seguidor de Arthur Rimbaud,[1] es catalogado dentro de la Generación Literaria de 1938, pese a la brecha etaria, temática y estilística. A lo largo de su vida sufrió de esquizofrenia,[2] por lo que en más de una ocasión fue internado en el Hospital Siquiátrico. En 1961 su obra Memorial y llaves fue galardonada con el Premio...
2 poezii, 0 proze
Juan Timoneda
Juan de Timoneda (o Joan de Timoneda) (Valencia, entre 1518 y 1520 - 1583) fue un escritor en catalán y castellano, dramaturgo y editor español. Antes de dedicarse al negocio de la librería fue zurrador de pieles; quizá debido a que hacía encuadernaciones amplió el negocio como librero. También se sabe que fue actor. En 1547 ya traficaba en libros propios y ajenos. Estuvo casado con Isabel Ferrandis, de la que tuvo tres hijos; uno de ellos, Bautista, prosiguió a la muerte del padre con el negocio familiar. Su obra literaria se clasifica en tres facetas: dramaturgo, narrador y colector de romances. Pero es famoso sobre todo como autor dramático (es citado muchas veces como uno de los más legítimos precursores de Lope de Vega). Su obra es parcialmente original, ya que en ocasiones se limita a adaptar o traducir sus modelos, si bien con gran talento lírico y eficacia dramática. Autor dramático y sobre todo adaptador, publicó obras escénicas religiosas. Su Ternario sacramental (Valencia,...
1 poezii, 0 proze
Propio cosi
de voiculescu daniela
mi-e dor de iarna primei zile, primei priviri, când tu stăteai în fața mea mirosind ca prima zăpadă, prima poveste... ce-mi zâmbea a dimineața Sfântului Nicolae, a daruri ce răsar din multa și simpla...
luli
de Gabriella T
Poate e doar o transpunere a mea în cuvinte și mă numesc Luli. Este confuză. Analizată din afară, viața ei este ca un măr, perfect rotundă, pârguită, mirosind a iarbă cosită. Un măr în culcuș de fân....
Ir (3)
de Dragoș Vișan
Ir a como territorio ir redento [1] Filtre de alge-n Bulgaria vame naturale iar la noi mizerii din larg infiltrate niciun sonar pentru delfini coș de gunoi țărmul se bat copiii cu alge puturoase...
Versuri propii de nimic...
de Andrei
Nu prea știu sincer cum să incep,e firesc Prima mea poezie,mi-e frică să nu greșesc Căci știu că nu am nici umpic de grație Poate i-au titlul \"Cea mai proastă creație\" Nu m-ar supăra,omul din...
Egofil
de Adrian Onu
M-am îndrăgostit de propiu-mi ideal O simplă idee fără materie Care mă dezbracă și mă îmbracă în miresme de iubiri Sunt ca frumosul Narcis îndrăgostit de propiile-mi gânduri Pedepsit la nebunie și la...
Invitatie
de Aurel Pop
INVITATIE Invit pe toti autorii de volume propii la colaborare in vederea editarii unei antologii, ce urmeaza sa apara in prima jumatate a acestui an, sa-mi expedieze pina la 15.03. 2005. pe adres:...
Veloce come una formica
de Andrei
Come sei lento dire spesso sento sei proprio una formica ma non è vero mica è una frase banale quello che si dice del piccolo animale. Le avete mai viste con quale velocità in campagna o in...
condurul
de dumitru cioaca-genuneanu
motto: \"...și îți voi da condurul meu ca amintire.\" (Elena Malec) După studi aprofundate pe propia mea piele am ajuns la concluzia ca un condur se poate dărui sub patru forme diferite. Dau mai jos...
Remembrance
de Margineanu Doina Elisabeta
undeva pe un pat rupt de strigăt de nu se poate de e prea târziu ceas oprit de propia mișcare perpetuum mobile tras de sfori dans undâ umbră timp întors în cascade un cântec magic poate salva o clipă...
pe trotuar rosturile
de Liviu-Ioan Muresan
pe trotuar rosturile pășești printre idei fumegînd impulsuri și scuipi oamenii întorc privirea distrați concentrați pe rosturile propii doar șuierul inspirației anunțînd răspîndirea. virusurile sînt...
Libertate
de Nagy Florin
Aș vrea să mai pot simți ceva Oricât de puțin ar fi Dar totuși vreau să simt că zbor Să fiu liber În propia mea lume O presimțire, un gând, o vorbă Ceva sau cineva Aici, acolo, undeva sau cândva Aș...
Poezii
de x
Cand am sa mor, as vrea sa-mi pot rascumpara propia viata ce m-a parasit, Lasand averea din sicriu, saracilor ce s-au grabit candva sa moara, Si sa ma-ntorc in turnul meu de vise si minuni, unde...
Cântec
de radun gabor
Ciudată iarna aceasta debia și-a lăsat urmele unghiilor lăcuite pe geamurile striate ale ochilor mei pământul își târâie brancarda cu frunze intrate în fibrilație ce au ruginit în propia sevă eu mai...
Eu
de Grebenisan Mihai Marian
Aș vrea să pot, fi eu un măcar mine, diferit, un unic însumi; identic, cu propiu-mi! În sinea mea, sunt același un eu, aidoma mie un însumi unic, indivizibil nedespărțit, cu mine, întreg!
Cenaclul Agonia.ro – 11 noiembrie 2006
de Cosmin Dragomir
Ediția din această sîmbătă este una specială. Cenaclul își face un upgrade printr-o nouă rubrică. În fiecare ediție a cenaclului înaintea sesiunii propiu-zise un invitat special va sta de vorbă cu...
