"Prin curtea de la țară " – 20773 rezultate
0.03 secundeMeilisearchOvidiu Hurduzeu
S-a născut în București la 12 iunie 1957 din tată bănățean și mamă moldoveancă, ambii părinți de profesie geologi. După absolvirea în 1981 a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză a lucrat ca profesor la țară, în satul Vintileanca de lângă Mizil. În 1983 a devenit redactor la Editura Politică (actuala editură Humanitas) unde s-a ocupat cu traduceri din/în limba engleză. În 1988 părăsește definitiv România și se stabilește în SUA. * (Din "Istoria Literaturii Române Contemporane 1941-2000" de Alex Ștefănescu): "Este remarcat de SLAST (în 1982), de Viața Românească (în 1984), dar publicarea primei sale cărți se amână sine die. Ca aspirant la condiția de scriitor, stă multă vreme în anticamera întunecoasă în care stăteau, în deceniul nouă al secolului trecut, toți tinerii talentați, dornici să debuteze. În 1986 face un prim pas în această direcție, fiind prezent cu două povestiri în volumul colectiv Debut ’86, publicat de Editura Cartea Românească. În 1988 îi...
1 poezii, 0 proze
Urmuz
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, s-a născut la 17 martie 1883 în Curtea de Argeș. Visa o carieră de compozitor, citea literatură științifico-fantastică, descrieri de călătorii. Face studii de drept și, după luarea licenței, funcționează ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. După campania din Bulgaria (1913), la care participă, este numit grefier la Înalta Curte de Casație. Începe să scrie, aparent fără conștiința că produce literatură, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu niște false automatisme academismul prozei curente. Textele lui îi atrag atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, "antiproză" intitulată ironic "roman în patru părți", în care face o serie calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor: oamenii coboară nu pe scări, ci din maimuță; o masă fără picioare bazată pe calcule și...
4 poezii, 0 proze
Costache Negri
Poeziile lui Costache Negri (1812-1876), patriot unionist, publicate în parte prin periodice (Propășirea), au fost adunate de Emil Gârleanu în volumul Versuri, proză, scrisori (București, 1909). O ediție adăugită de versuri și proză a publicat recent Emil Boldan (Scrieri I, II, Editura pentru Literatură, 1968). / Costache Negri (n. 14 mai 1812, Iași, Moldova - d. 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, România) scriitor, om politic și patriot român. Costache Negri a fost fiul unui boier înstărit. Educația școlară și-a făcut-o în casa părintească și la curtea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza, a cărui soție era mătușa mamei lui, și apoi la Chișinău și Odessa. În 1834, a fost trimis pentru studii în Franța și Italia. S-a întors în Moldova la sfârșitul anului 1841. Izbucnirea revoluției de la 1848 l-a găsit pe Negri la Paris, unde s-a înscris ca voluntar în gărzile revoluționare și a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. În martie 1848 i s-a interzis să se întoarcă în Moldova, dar...
1 poezii, 0 proze
Constantin Brâncuși
Constantin Brancusi, este un sculptor roman celebru, unul din primii mari creatori din arta moderna. BRANCUSI, Constantin (Hobita-Pestisani, Gorj, 1876 - Paris, 1957). Urmeaza Scoala de meserii din Craiova (1894-1998), apoi Scoala nationala de arte frumoase din Bucuresti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon. Mai realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu (1912) in curtea Spitalului militar din Bucuresti. In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscrie la Scoala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de...
0 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
laura ceica
M-am născut și am crescut în Timișoara. Noțiunea de "acasă" se leagă întotdeauna de orașul natal, la fel ca și noțiunea de "poezie" care se leagă întotdeauna de limba maternă. Am absolvit Facultatea de Litere, urmată de un masterat pe același profil, la Universitatea de Vest din Timișoara. Scrisul a fost pasiunea mea înca din copilarie, primele poezioare și povestioare le-am scris în clasele primare. Sunt o mare admiratoare a lui Blaga, poate spiritul regional mi-o impune necondiționat, iar ca sa lărgim aria dar nu și vorba, eu cred ca Tagore e cartea de vizita a modernitații orientale. Atunci când vorbesc despre poezie, și nu numai, nume ca Eminescu, Ion Vinea, N. Stanescu, Ana Blandiana și mulți alții mult mai apropiați sau mai departați de noi din punct de vedera cronologic, îmi vin în minte. I-am citit pe foarte mulți, pe alții urmează să-i citesc, cred însă că drumul meu trebuie să treacă prin ei și de ei. Am participat la concursuri literare in perioada școlară, obținând și un...
8 poezii, 0 proze
Lasse Söderberg
S-a născut la Stockholm în anul 1931. A publicat critică literară în paginile mai multor ziare și reviste suedeze, printre care „Dagens Nyheter”, „Expressen”, „BLM”. Debutează ca poet în anul 1955 cu volumul de poezii Akrobaterna (Acrobații), publicând după aceea numeroase volume, majoritatea excelând prin bogăția imaginilor. Printre acestea Sexton dikter (Șaisprezece poezii), 1991; Pilar mot månen (Săgeți spre lună), 1992 și Mitt nittonde år (Cel de-al nouăsprezecelea an al meu), 1993. În 1986 îl prezintă publicului suedez pe Emil Cioran, traducând cartea acestuia „Despre neșansa de a te fi născut”. Este inițiatorul Festivalului de Poezie de la Malmö. **** Lasse Söderberg, poet and translator from a variety of languages, was born in 1931 and eventually settled in Malmö where he started and for the last nineteen years has been the organizer and artistic leader of the International Poetry Days in Malmö. He has published — in addition to translations and non-fiction — more...
2 poezii, 0 proze
Delmira Agustini
Delmira Agustini (1890 în Montevideo — 1914) a fost o poetă uruguaiana. Una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american. Născută in Montevideo (Uruguay) din părinți de orginie italiană, Agustini a fost un copil precoce înca din primii ani de viață. Ea a început să scrie poezii de la vârsta de 10 ani și tot atunci a avut primul contact cu limba franceză, muzica și pictura. Ea s-a măritat cu Enrique Job Reyes pe 14 august în 1913. Căsnicia lor n-a durat mult pentru că la mai puțin de un an divorțul era deja finalizat pe 5 iunie, 1914. O lună mai târziu, Reyes o omoară pe Agustini împuscand-o în cap după care se sinucide. Lirica ei este vitalistă, pasională, de o deplină sinceritate a sentimentelor, notabilă prin stil și perfecțiune formală. Opere Cartea albă (El libro blanco) - 1907 Cântecele dimineții (Cantatos de la mañana) - 1910 Caliciile deșarte (Los cálices vacíos) - 1913 Mătăniile lui Eros (El rosario de Eros) - postum 1924
3 poezii, 0 proze
Ioan Petru Culianu
Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950 - d. 21 mai 1991, Chicago), istoric al religiilor, scriitor și eseist de origine română. A fost profesor invitat de istoria religiilor la Divinity School, University of Chicago. Discipol și protejat al lui Mircea Eliade. A fost asasinat prin împușcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago înainte de a primi cartea verde si a fi angajat ca profesor asociat la Divinity School (apud.Ted Anton). Crima nu a fost elucidată. Puțini știu ca Ioan Petru Culianu s-a născut la Iași. A absolvit inițial secția de italiană de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din Bucuresti cu teza Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere. Coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia, unde va solicita azil politic. Vorbea fluent șase limbi....
1 poezii, 0 proze
Traian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
Prin curtea de la țară
de Roman Daniel
Merg prin curtea de la țară și găsesc pe jos o monedă veche de douăzeci și cinci de bani. ”A, cinci pâini și doi pești”..., spun usor resemnat și arunc moneda. O voi regăsi, probabil peste câteva...
Popa Ciocan VI
de Lory Cristea
Preoteasa era lehuză și conform obiceiului locului, adus la cunoștința popii de babele satului, șase săptămâni oamenii trebuiau să care apă la casa preotului care n-avea puț în curte. Spre...
dincolo de politică, dincoace de iubirea de țară
de Roman Anamaria
Luptele de pe scena politicii românești par a fi devenit năucitoare. Au început să atragă în acest malaxor tot ce se află - întâmplător sau nu - în calea lor. Și fiecărui ”combatant” în parte,...
Singură de Paști
de Oana Georgeta
Cît farmec mai avea ziua de Paști Acasă, cînd copii eram cu toții, Cu dragoste părinții ne luau Sandale, șosete noi sau rochii. Și-n noaptea Sfintei Învieri, mergeam La slujbă întreg satul pînă-n...
Toamnă la Voroneț
de Viorel Darie
Toamnă la Voroneț Viorel Darie Cer albastru-pur, nobil ca o coroană princiară, romantic ca spiritul unei fete frumoase. Pajiști cu otavă de un verde-deschis intens. Frunze sclipind sub razele...
(DE CE) AM BULETIN DE BUCUREȘTI
de loredana tudor-tomescu
-Paulicăă! Paulicăăăă...Mă, băiatule, mă, unde te pitiși acu\', când am eu nevoie de tine? Onița, tânăra văduvă a lu\' Gheorghe ceferistu\', își roti privirea prin curtea din fața casei, plină de...
Gata de culcare, copii ?
de Adriana Gheorghiu
Gata de culcare, Clara? - Îti place noua perniță? Da? Știam eu c-o să-ți placă, doar margaretele sunt florile tale preferate. Ce-ai spune de o poveste despre ele? Bunica avea o grădină plină de...
Calea Cicorilor
de Ion Gheorghe
De trei ani, o tufă de cicoare umblă prin curtea cu ierburi a casei noastre de la țară. Primul an crescu la piatra de râjniță ce-am zidit-o în parapetul polății – Simbolul timpului care macină...
Albatroși printre porumbei pe centrală
de Dragoș Vișan
Moto: „Aici poteca duce la jumătatea înălțimii de-a lungul peretelui abrubt – ca un tiv de nici două palme lățime, exact atât cât e nevoie pentru un picior de om și o copită de catâr, dar numai...
străbătând ceața 89
de nicolae tomescu
Încet, încet, amintirea gestului lui Nicu Man, care l-a răpus atât de tânăr, chiar dacă nu s-a șters, a început să se estompeze în amintirea celor ce l-au cunoscut. Viața-și urma cursul său, dar, de...
