"Poezioare pentru Alex" – 1456 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAdorjan Magori
Adorjan Magori locuiește în România, lângă capitala țării, București. Este căsătorit și are doi copii, precum și un nepot adorabil pe nume Alex și un cățeluș pe nume Bela. În timpul liber, de obicei seara, îi place să scrie timp de o oră sau două. În timpul zilei, administrează compania imobiliară a familiei sale, în timp ce profesia sa principală este cea de inginer constructor. A scris mai multe poezioare (cugetari), povestiri scurte și cărți stintifico-fantastice, a creat cărticele ilustrate si cărticele de colorat pentru copii , pe care le-a publicat pe platforma Amazon -Kindle . Iși exprimă recunoștința în avans față de cei care îi citesc lucrările, sperând că se vor bucura de ele. IL puteți contacta pe: https://x.com/adorjanmagori
6 poezii, 0 proze
Vladutu Catalin Marian
Nascut in Craiova intr-o zi de vara a anului 1980, si bineinteles intr-o zi de sarbatoare, adica iunie 24 Sanzienele sau Dragaica, mi-am continuat existenta, logic, facand tampenii si jucandu-ma pana cand am fost dus la o institutie numita "Scoala generala cu clasele I-VIII" nr.18, Craiova, Dolj. Am continuat-o cu un liceu de profil sanitar pentru autoturisme (auto),si dupa am continuat intr-o Scoala Postliceala Sanitara, pentru oameni de data asta, pe profil de radiologie. Pe acest profil, de asistent medical radiolog, lucrez actualmente (de 7 ani si sper ca pana la pensie!) intr-un spital din Craiova. Intre timp, de plictiseala si acaparat de zborul mustelor in timpul orelor de curs, am terminat Facultatea de Fizica la Universitatea din Craiova. Momentan scriu, tot de placere sau de plictiseala, aceste "poezioare" legate de viata de zi cu zi a cel putin 99,99% dintre noi. Cu respect, Catalin Marian Vladutu
5 poezii, 0 proze
Chironeț Veaceslav Petru
Studii superioare, absolvent al Colegiului Colegic din Chișinău, al Universității Tehnice din Moldova. "Am debutat, mai bine zis am descoperit aptitudinile mele literare în timpul studiilor la Colegiu, nu mai țin minte anul, poate era 1999, poate 2000, undeva pe atunci, apăru în carnetul meu de notițe o poezioară, cam șchioapă, cam fără sfârșit (tendință ce o au toate creațiile mele literare), ulterior muza mă vizita doar în urma unor noi impresii. Pe moment mai practic și un serviciu de rutină, ce nu prea favorizează prolificitatea literară. Cam atât!"
14 poezii, 0 proze
laura ceica
M-am născut și am crescut în Timișoara. Noțiunea de "acasă" se leagă întotdeauna de orașul natal, la fel ca și noțiunea de "poezie" care se leagă întotdeauna de limba maternă. Am absolvit Facultatea de Litere, urmată de un masterat pe același profil, la Universitatea de Vest din Timișoara. Scrisul a fost pasiunea mea înca din copilarie, primele poezioare și povestioare le-am scris în clasele primare. Sunt o mare admiratoare a lui Blaga, poate spiritul regional mi-o impune necondiționat, iar ca sa lărgim aria dar nu și vorba, eu cred ca Tagore e cartea de vizita a modernitații orientale. Atunci când vorbesc despre poezie, și nu numai, nume ca Eminescu, Ion Vinea, N. Stanescu, Ana Blandiana și mulți alții mult mai apropiați sau mai departați de noi din punct de vedera cronologic, îmi vin în minte. I-am citit pe foarte mulți, pe alții urmează să-i citesc, cred însă că drumul meu trebuie să treacă prin ei și de ei. Am participat la concursuri literare in perioada școlară, obținând și un...
8 poezii, 0 proze
Poezioare pentru Alex
de Dumitrescu Elena
*** 1 *** Pisica suferindă Măi Ionică, un’ te duci De alergi parcă vin turci? Pisicuța mi-e bolnavă Și cum sunt băiat de treabă Dau fuga la farmacie Să-i cumpăr o doctorie. Mi-ar fi spus Nea Viorel...
Ce aleg?
de Nicolae Diaconescu
Ce aleg? Japonezul are trei inimi, una o arată celor din jur, una prietenilor și una o păstrează pentru sine, niciodată nu se dezvăluie cu totul. Eu am o singură inimă, mare, caldă și egoistă! Citeam...
Amintiri despre
de Boris Druță
ALEXANDRU COSMESCU Se știe că cei mai mulți dintre tinerii ce aspiră la titlul de scriitor își caută la început un mentor, cineva care să le verifice primele încercări timide, eventual să-i ghideze...
the lost of my presence
de oana maroti
I. Prăfuit și cald Știți vremurile alea, în care bărbații își scoteau nevestele în oraș, la operetă, le scriau poezioare penibile, care le plăceau atât de mult și le aduceau emoționați flori,...
Andreea Anghelina, amazoana care se dueleaza cu epigramistii
de Maria Prochipiuc
Spiritul Femeii cu învelisuri din Sticla de Murano locuieste într-o sticla simpla transparenta. Cele sapte straturi, câte unul pentru fiecare zi a ei, ramân acoperite sub cel putin unul din cele...
Uniunea jurnaliștilor mijlocași
de LUMINITA SOARE
Uniunea jurnaliștilor mijlocași ar trebui să existe și ea ca orice agenție de bine a clasei decăzute, a clasei de substrat, ca o fabrică de împachetat viață în hîrtie de ziar, în zeflemea din...
Lauda cărților
de Aurora Luchian
Mare laudă-ntre cărți! Iată-acum, o să vedeți, Cum își fac reclamă mare, Cărțile ce-au căutare. Farago, încetinel, Vorbește de gândăcel Și de \"Cățelușul șchiop\" E sensibilă, socot! Creangă, el mai...
ILEANA
de Ovidiu M Cobalcescu
ILEANA O poveste despre îngeri Nu am crezut niciodată în demoni. Nici ei în mine, pentru că nu m-au deranjat niciodată. De fapt, acum nu prea mai cred că eu am crezut cu adevărat în ceva! Poate nici...
În loc de cronică literară
de Eugen Ionesco
Apar, în România, din ce în ce mai multe cărți de literatură. Apar chiar atât de multe, încât nici criticul literar nu mai are timp să le citească pe toate. Volumele apărute, de pildă, în „Săptămâna...
Sipetul din Călinești - Apariție editorială
de Pavel Raluca
“Cred că nu este niciun poet al literaturii noastre care să nu fi dorit să se nască în Þara de Sus a Moldovei, unde Eminescu a văzut lumina zilei și a copilărit. Sau, cel puțin să fi visat aceasta,...
George Nicolae Stroia, unul din copiii-speranță ai literaturii române de mâine
de Cristian Petru Balan
Dacă în majoritatea cazurilor zicala străbună care spune că "ziua bună se cunoaște de dimineață" este adevărată, tot atât de adevărat este faptul că niciodata nu a fost ușor să definești ce înseamna...
Fu-gifu-gifoni
de Cristina-Monica Moldoveanu
Când eram copil, prin clasa a 4-a sau a 5-a, m-a vizitat un unchi mai în vârstă, fratele mai mic al bunicii mele, care era de origine maghiară. (Nu era de fapt bunica mea, fiindcă tatăl meu sigur nu...
Oglinda sparta
de Radu Tudor Ciornei
Introducere Acum 2 zile Meral Oglinda introducea pe site acea chestie despre curent. Nerabdatoare dupa opinii la care sa riposteze isi posta si un prim comentariu la care nu au raspuns decit tirziu...
Planul
de Mihaela Rascu
Mi-ar place să spun că am fost un copil cuminte, să mă laud cu faptele mele frumoase care să demonstreze că strădaniile părinților de a onora principiile familiilor din care proveneau nu au fost...
Obositor e drumul care nu duce nicăieri-final
de Robert-Marius Dinca
Viața era ca o bucată strâmbă de lemn, în care anii se înfigeau precum cuiele ruginite și a „face ceva” însemna a citi multe cărți, a trăi prin prisma altora. Între pagini stăteau așezate semne de...
Noi și-ai noștri noi ciocoi
de Titus Doboș
Ciocoismul prezentului, prin consecințele sale - mai ales prin bulversarea valorilor și stratificarea artificială și nejustificată a societății - ne umilește la fel de mult, dacă nu cumva chiar mai...
