Căutare

Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa

37 poezii, 0 proze

Neguș Vasile

Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...

1 poezii, 0 proze

Yunus Emre

Yunus Emre (1240? - 1321?) Viața poetului se pierde în legendă, poeziile fiind singurul izvor biografic. Din acestea se desprinde faptul că și-a însușit o temeinică instrucție filozofică și religioasă, fiind discipolul unui mare învățat al vremii, Taptuk Emre, căruia i-a slujit mult timp și de la care, din respect, a împrumutat numele. În căutarea adevărului și frumosului, a pelegrinat prin toată lumea islamică, întâlnindu-se cu mari poeți și învățați ai vremii, printre care și genialul poet persan Gelaleddin Rumi Mevlana (m. 1273). Informații despre ultima perioadă a vieții sale lipsesc cu desăvârșire, poetul încetând să mai transmită ceva din enigmatica sa existență, sporind și mai mult misterul în jurul său. În 1970, în localitatea Sarıköy, locul presupus al morții poetului, a fost ridicată în semn de adâncă pioșenie o nouă piatră funerară. Numărul total al poeziilor sale se consideră a fi de 360 și au cunoscut mai multe ediții, cea mai completă fiind tipărită cu noul alfabet,...

1 poezii, 0 proze

Mihnea Dimitrie Calin

- redactor-sef revista cultura "Axis Mundi" (prima revista culturala de piata in totalitate a elevilor de la "Simbolurile" triadei Vinea-Tzara-Iancu incoace) - redactor-sef adjunct revista culturala "Atitudini' -colaborator reviste "Axioma", "Familia", "Curierul"

4 poezii, 0 proze

Tudor Arghezi

1880 21 mai se naște la București Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu. 1887 – 1891 Este elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, situată în apropiere de Piața Amzei. 1891 – 1896 Urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir”, apoi cele ale liceului ”Sf. Sava”, din București. 1896 Anul debutului literar. Publică în ziarul Liga Ortodoxă, nr. 9, condus de Alexandru Macedonschi, poezia \"Tatălui meu\". În același ziar și în Suplimentul literar al acestuia mai publică încă 14 poezii, unele semnate Ion Theo. 1897 – 1899 Publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă, pe care le semnează cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi. Acest pseudonim literar, ortografiat Arghezi, devine, în 1956, prin act oficial, nume definitiv pentru poet și familia sa. Întrerupe studiile și se angajează laborant la fabrica de zahăr Chitila. 1900 În primele zile ale lui februarie intră la mănăstirea Cernica. După un noviciat de șase luni este hirotonisit diacon, primind numele de...

61 poezii, 0 proze

Dino Buzzatti

Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor. Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena. Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică...

3 poezii, 0 proze

Dușan Baiski

S-a născut pe 11 martie 1955, la Sânnicolau Mare, județul Timiș. Cărți publicate: • Averse izolate, Editura “Facla”din Timișoara - 1984 (proză scurtă); • Radiografia unui caz banal, Editura “Facla”din Timișoara - 1988 (proză scurtă); • Ljubav meðu senkama (“Dragoste între umbre”), Editura “Kriterion” din București - 1990 (poezie în limba sârbă); • Migrațiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timișoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare); • Luna și tramvaiul 5, Editura “Marineasa” - 1994 (proză scurtă); • Piața cu paiațe, Editura “Marineasa”- 1994 (teatru); • Mătase și vin fiert de Chang Shiang Hua, Editura “Paradox” din Timișoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); • Cuțitul de Vuk Draškoviæ, Editura”Helicon” din Timișoara - 1995 (roman, traducere din limba sârbă). • Cartea iubirii de Dragan Dragojloviæ, Editura “Hestia”, Timișoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă). • Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua și Radosav Pušiæ,...

64 poezii, 0 proze

Harry White de Danciu

intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...

0 poezii, 0 proze

Ernest Maftei

Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...

1 poezii, 0 proze

Piața vieții

de gheorghe Sarbu

se strecoară este printre mai cu talent decit tine soarele privește absent nimic nu mai stă pe locu-i și ce dacă îmi spui ghiduș e treaba echilibrului universal Dumnezeu nu, - rut puc ne mai dă o...

P(a)iața vieții

de Adam Claudia

\"- Orișicine are-un preț Mai real sau mai răzleț \", Zise-odat\' un înțelept Ce-și avea prețul în piept. Și tot căuta de zor Prețul florii din pridvor, Ca s-o vândă în obor Pe vre-un vis, sau pe un...

sonet socio mortem

de Ștefan Petrea

în piața vieții vinde orb vedere, privire dreasă cu subînțelesul și deasă când a fi de pâini culesul, nevăzătorii împilând tăcere. dar pe măseaua trează-i fiert abcesul curgând cu apa-n ochilor...

ciornă

de Ștefan Petrea

se vinde-n piața vieții tot minciuna chiar de-adevărul tău îl ții în plete a mai trecut un mort pe îndelete nisipul în clepsidră plouă-ntruna. și ca pierdut în sferă de balete mănânc argint ce îl...

Pericarp

de Ștefan Petrea

Iar în moneda unui duh sihastru Negociez tristețe-n piața vieții Furtuni se iscă-n flăcări tinereții Căci cerul traiului îmi este-albastru. Se zguduie de literă pereții Precum se-nfige clipa în...

În mine lira fostului învinge

de Ștefan Petrea

Anatomii de sunete bizarre Aiurea mi se împletesc în minte, Aici e sucursala de cuvinte Acolo doar tăcere-ți se năzare. Căutător de căi în cele sfinte Duc verbu-n piața vieții, de vânzare Și, Doamne,...

Disciplinat

de Emil Dragomirescu

Disciplinat mă-ntorc spre lume, și emoționat, mi-aștern a vieții odisee, pe-un caldarâm îndrăgostit de tocuri. Alături, cerșind dorințe și primind nevoi stau tinerii eroi, ierarhizați de cei ce trec...

despre amintiri

de Alexandru Corneliu ENEA

Unele bolnave, schiloade, cam nebune, toate cu metehne, după ce au bântuit prin lume, au început să revină în memoria mea, m-au regăsit, îmbătrânitele amintiri, pentru că și amintirile îmbătrânesc...

Eroi, profitori, ticăloși, calomniatori, verze

de Eugen Galateanu

Cui a folosit Piața Universității ? Greu de spus. Celor dornici de gumă de mestecat străină și de reviste sexi ? Probabil. Celor care ar fi fost mai bine să-și făurească o existență proprie ? În mod...

EseuAtelier

Odă hematiei

de Daniel Aurelian Rădulescu

Ați fost cândva, o hematie? Trăiește, șapte mile în total, Da-i sursă sigură, de imortal... De-o pierzi și-o reprimești, te reînvie. Îi misterul cărăușului de viață, Îți este butelia de oxigen, Cu...