"Patria ta" – 12343 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIonut Daniel Budache
Un simplu baiat de la tara,cu un vis mare si dornic de a face ceva care sa aduca placere si sa multumeasca pe semenii sai din orice patura a societatii,si din orice parte a tarii pe care o adora atat cat is poate adora un adolescent patria fata de care se simte dator inzecit
7 poezii, 0 proze
Silva Kaputikian
Silva Kaputikian( Sylva Gaboudikian), s-a născut în Yerevan. Kaputikian a fost crescută de mama și bunica ei, tatăl pierzâdu-se cu patru luni înainte de a se naște. Ea a crescut în secolului războaielor violente și a revoluției. La treisprezece ani scrie prima poezie ce apare în revista pentru copii Pioner Kanch, în timp ce studia la școala Krupskaya din Yerevan. Își urmeză studiile absolvind Yerevan State University\'s Humanities în 1941 și apoi studiază la Gorky Institute de Literature din Moscova(între anii 1949-50). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1941 și un membru de partid din 1945. Ea a fost un purtător de cuvânt neobosit pentru Nagorno Karabakh și un avocat pătimaș pentru cetățenii oprimați din patria ei. Kaputikian simbolizează lupta poporului Armean pentru supraviețuire. Astãzi, Silva Kaputikian, este membru onorific al Yerevan National Academy de Sciences, și se foloseste eficace de prestigiul ei pentru a obține rezultate în ceea ce privește conservarea...
2 poezii, 0 proze
Traian Coșovei
Traian Coșovei (n. 24 martie 1921, Somova, d. 17 iulie 1993) a fost un poet, prozator și reporter român de origine dobrogeană, tatal lui Traian T. Cosovei. A studiat la Universitatea din București, între anii 1943 - 1947. Printre profesorii pe care i-a avut poetul, s-au numărat Tudor Vianu, George Călinescu, Mihai Ralea sau Dimitrie Gusti. Opere * Împărații vânturilor, Editura Tineretului, București, 1954 * Uriașul preludiu, Colecția Patria noastră, Editura Tineretului, București, 1955 * Dimensiuni, ESPLA, București, 1957 * Dobrogea de aur, Colecția De strajă patriei, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Cântec să crească băiatul, Editura Tineretului, București, 1959 * Vajúdó természet (Farmecul genezei, Ifjúsági könyvkiadó, Bukarest, 1959 (forditotta/traducere de Szikszay Gyula) * Semnul din larg, Editura Tineretului, București, 1960 * Oceanul, Editura pentru Literatură, București, 1962 * Râul porni mai departe, Editura Tineretului, București,...
1 poezii, 0 proze
Mihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
Ana Urma
Debut literar - 2009 editura Semănătorul, - vol. "File de jurnal fără sfârșit" Volume publicate: Isadorable[poezie], edituraArtBook 2015; Ploaie de vară[haiku], editura Pim 2015, File de jurnal[poezie], editura Pim 2016; Începând cu anul 2010 prezentă în antologii sub sigla cenaclului Lira21 și ale grupului RomanianKukai, până în prezent peste cincisprezece Premii: Premiul I, II și III, mențiuni haiku 2010-2016, concursuri RomaniaKukai, Premiul Poemul Anului 2014, Haiku Club Premiul III 2013, proză, Vis vegetal, concurs Lira21 Locul I 2014, poezie În țara magiei, concurs Oglinda lumii, Agonia.ro&Cărturești Locul I 2014, recenzie Patria mea A4/Ana Blandiana, concurs Oglinda lumii, Agonia.ro&Cărturești Premiul III 2015, poezie religioasă, Festivalul Credo Premiul I/Trofeul Iarna 2015, poezie/Saudade, concurs Iarna&agonia.ro Premiul III 2015, poezie, Un mail în noapte, concurs Marele premiu Agonia.ro Mențiune 2015, festivalul internațional Romeo și Julieta la Mizil Premiul III 2016,...
194 poezii, 0 proze
Dominic Stanca
Dominic Stanca (n. 31 ianuarie 1926, Cluj -d. 26 iulie 1976) a fost un poet, dramaturg și actor român. Este fiul medicului Dominic Stanca și al Corneliei, născută Vlad. Urmează clasele primare între anii 1932 - 1936, apoi cursurile Școlii Normale de Învățători din Cluj. În 1936, tatăl său transmite Editurii ziarului "Patria" un caiet al său de compoziții, poezii, caricaturi și desene, intitulat "Ziua bună se cunoaște de dimineață", foarte bine primit de critică. Între anii 1936 - 1940, urmează primele clase de liceu la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj. Continuă ultimile clase de liceu la Liceul "Aurel Vlaicu" din Orăștie (1940 - 1944), unde familia sa se refugiase, după Dictatul de la Viena. Din 1941, datează parodia, în 6 tablouri "Suferințele tânărului Faust", scrisă la Orăștie. Impresionat de realitățile războiului, scrie ciclul de poeme "Ceruri arse" (1942 - 1945). Debut literar cu poezia "Crengi" în "Revista Fundațiilor Regale" (1944). La insistențele familiei se...
2 poezii, 0 proze
Ion Buzdugan
Ion Buzdugan (pe numele adevărat Ivan Alexandrovici, 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, Bălți – 27 ianuarie 1967, București) a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii (24 ianuarie 1918) poate fi socotită operă de obște, unirea ei cu Patria Mamă nu s-a putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan. A fost singurul dintre luptătorii basarabeni de primă linie care s-a opus asocierii, în orice mod ar fi fost ea formulată, cu Rusia. Secretar al Sfatului Țării, a redactat Actul Unirii. A proclamat Unirea la 27 martie 1918, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. A studiat agronomia la Gorki, literele și dreptul la Universitatea liberă din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița. Licențiat în drept al Universității din Iași și doctor în...
1 poezii, 0 proze
George Uscătescu
George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj - d. 11 mai 1995, Madrid) a fost un filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române de la 10 septembrie 1991. A urmat cursurile liceale la Târgu-Jiu iar bacalaureatul l-a luat la Craiova in 1937. În continuare a urmat la Universitatea din București cursurile la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Drept. În anul 1940, apreciat de Nicolae Iorga, primește o bursă pentru Italia. Acolo a realizat cu strălucire trei doctorate: în filozofie, litere și drept. Datoriă conjuncturii cauzată de grava conflagrație din acel timp din Europa, nu s-a mai întors în țară și s-a stabilit definitiv în Spania, la Madrid, care a devenit patria lui adoptivă. Ajungând profesor universitar la Universitatea Complutense din Madrid, titular al catedrei de filozofie care a fost a lui Ortega y Gasset și a lui Eugenio D'Ors, a desfășurat o activitate enciclopedică abordând subiecte de cultură,...
1 poezii, 0 proze
Ion Agârbiceanu
n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos d. 28 mai 1963, Cluj Preot greco-catolic, ziarist și romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, membru al Academiei Române Prozatorul ardelean Ion Agarbiceanu s-a nascut in satul Agarbici pe linia ferata Copsa Mica – Sibiu unde tatal sau era padurar. Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904). Sub-prefect la Internatul de baieti din Blaj (1904- 1905), Preot paroh in Bucium - Sasa, judetul Alba, (1906 - 1910), apoi in Orlat, judetul Sibiu (1910 - 1919); retras in timpul primului razboi mondial in Moldova, de unde a fost evacuat in Rusia, un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918) Dupa 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940). A detinut mai multe functii politice in Primul Parlament al Romaniei intregite (prima data in 1919, apoi in 1922 - 1926), mai tarziu a...
1 poezii, 0 proze
Constantin Alexandru Rosetti
Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, București; d. 8 aprilie 1885, București) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Viața și activitatea Înainte de 1848 Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant. În 1832 (sau 1833) întră în armată, servind până în august 1836, când a demisionat. "Se apucă de literatură, apoi intră în administrație, fiind șeful poliției din Pitești în 1842, și după aceea în magistratură, fiind procuror la Tribunalul civil din București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma,...
1 poezii, 0 proze
Patria ta
de Stefan Doru Dancus
PATRIA: milițienii care-ți bagă lanterna în ochi, invitându-te să-i urmezi, comportându-se astfel dintr-un simplu și uman exces de zel. După ce ai părăsit compartimentul în care toți oamenii urau...
vinerea din patria ta
de florian stoian -silișteanu
cantonierul miroase a parfum franțuzesc Gaultier trece un tren și eu te iubesc din el și tu mă uiți din mers și lumea se râde și se tăvălește în ambuscadă a deraiat primăvara lupilor în altă haită în...
eon V
de nicolae silade
dincolo de cuvinte în patria fără de seamăn a zânelor acolo o nouă lumină răsare și inima inima lumii cu toate ființele-n preajmă unite întru adorare începe să cânte patrie asemenea patriei și totuși...
Trezește-te, Poporul meu !
de Elisabeta Branoiu
Trezește-te, Poporul meu !... Nu vezi că drumul tău fără Dumnezeu e foarte greu ? Trezește-te, ridică-te de jos Ai in spate un trecut glorios. Ai un Mircea cel bătrân Ce a biruit cu crucea-n mână...
Piața Spaniei
de Tiberiu Utan
În loc de scrisoare poetului spaniol, J.L. Pacheco Un semn de carte-n paginile Romei, Pacheco, e patria ta. Un nume de piață. O rană deschisă în inima mea. Pe treptele ce suie în unghi îndrăgostiții...
Soarta copilului maghiar
de Florin DeRoxas
copile, te nasti fara sa stii unde, nu iei tu decizia aceasta, taina incet te va patrunde, dar sa nu uiti niciodata asta: ale tale sunt campiile Panoniei, ale tale apele ce curg incet, ale tale...
Doar gandul
de COSTACHE IOANID
Doar gandul la Tine ma face sa sper in drumul acesta ce duce la cer. Doar dorul de Tine, de chipul Tau bland imi spune mereu... In curand... In curand... La poarta cetatii odata voi sta acolo departe...
Vladimir Nicolaevici, crede-ma!
de pavel paduraru
bună ziua, Vladimir Nicolaevici, eu am venit astăzi la tine ca să-ți pup mâna și să tremur în fața ta mi-e foarte frig, Vladimir Nicolaevici eu am venit astăzi, Vladimir Nicolaevici, ca să-ți spun că...
o altă patrie
de Dana Banu
voi căuta o altă patrie pentru a îmblînzi ridul negru urît al timpului fără de tine voi șterge fiecare urmă a pasului meu dinspre naștere înspre acum prin limba altora voi călători în cuvinte mereu...
precum în vis
de Ștefan Petrea
venea în tine clipa suculentă și plin de astăzi în surdină-i totul; spre întuneric e-ndreptat complotul, lumina-n zări e ca în vis prezentă. îți duci prin aer liniștei înotul, în nemurirea ta o...
