"Paște la Cornu" – 20496 rezultate
0.03 secundeMeilisearchMaurice Scève
Maurice Scève (1501-1564?), représentant le plus illustre de l\'école lyonnaise, est né à Lyon, entre 1500 et 1505, dans une famille bourgeoise qui joue un rôle honorable dans la vie de la cité. Son existence reste mal connue. Il reçoit une solide formation intellectuelle. Peut-être devient-il docteur en droit. Vers 1530, il est en Avignon attaché au vicaire de l\'Archevêque. En 1533, il prend part aux recherches qui tentent de retrouver le tombeau de la mythique Laure, la dame que Pétrarque avait aimée et chantée dans son Canzoniere, morte en Avignon lors de la peste de 1348. Il y découvre un sonnet qu\'il attribue à Pétrarque. Cette trouvaille lui vaut la célébrité, et les félicitations du roi François Ier, lui même grand amateur de poésie pétrarquiste. De retour à Lyon, Scève fréquente les cercles cultivés et connaît les milieux néo-latins où s\'épanouisse le sodalitium lugdunense. En 1535, Scève fait la connaissance d\'Étienne Dolet et lui donne à imprimer son premier ouvrage, La...
6 poezii, 0 proze
Corneliu Vadim Tudor
Corneliu Vadim Tudor (născut pe 28 noiembrie 1949, la București) este un scriitor, politician și jurnalist român. Este fondatorul și președintele Partidului România Mare. A fost discipolul lui Eugen Barbu. 1967 - absolvă cursurile liceale 1971 - licențiat al Facultății de Filosofie a Universitații București cu o teză despre Sociologia Religiei 1975 - urmează cursurile Școlii de Ofițeri de Rezervă din București 1978-1979 - bursa premiului internațional Herder; studiază istoria la Viena. A infiintat revistele Romania Mare, Politica si ziarul Tricolorul. A scris numeroase poeme in care ridica in slavi cuplul dictatorial, pe Elena si Nicolae Ceausescu. A publicat peste 10 volume de poezie si publicistica, unele editate si in franceza, engleza si araba, si a scris piese de teatru. Corneliu Vadim Tudor a fost deseori acuzat de xenofobie si antisemitism. In ultimii cativa ani, si-a mai temperat vorbele adoptand o pozitie pro-europeana si a cerut scuze evreilor. Corneliu Vadiom Tudor a fost...
3 poezii, 0 proze
Cornel Galben
CORNEL-SIMION GALBEN (n. 28 decembrie 1950, București). Absolvent al Facultății de Ziaristică București (1975-1979). Redactor, redactor principal la săptămânalul Steagul roșu Bacău (1979-1988), redactor principal, publicist comentator, șef de secție, director, director general la cotidianul Deșteptarea și S.C. Deșteptarea S.A. Bacău (1990-1995), consilier editorial și director al Editurii Corgal Press Bacău (1994-2003), corespondent al cotidianului Azi (1996-1997), redactor-șef al revistelor Credința ortodoxă (1997-1999), Vitraliu (2002-2005) și Glasul monahilor (2003-2004), redactor la Monitorul de Bacău (1999-2000), consilier la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bacău (2000-). Debut în revista Preludiu (1970). A publicat poezie, interviuri, anchete, reportaje, cronici plastice, teatrale și muzicale în Scînteia tineretului, Scînteia, Munca, România liberă, Apărarea patriei, Adevărul, Azi, Curierul național, Jurnalul național, Curentul, în peste...
65 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
Camilo José Cela
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1989. Camilo José Cela (n. 11 mai 1916, Iria Flavia, Padron, Coruña – d. 17 ianuarie 2002, Madrid) a fost un scriitor spaniol. Camilo José Cela s-a născut în 1916 la Iria Flavia, dar peste cîțiva ani familia sa se mută în Madrid, oraș care va marca profund atît personalitatea, cît și opera scriitorului. S-a înscris la facultatea de medicină, pe care a abandonat-o pentru a asista la cursurile noii înființate facultăți de literatură și filozofie. Începe să scrie primele poeme. Se înrolază de partea franchiștilor în războiul civil spaniol (1936-1939), în timpul căruia este rănit. După întoarcerea acasă, începe să aibă o atitudine independentă și provocatoare, respingând dictatura lui Franco, asemeni prietenului său Ernest Hemingway. Pe plan literar, această stare de spirit i-a corespuns adoptarea stilului literar numit "tremendismo" (cuvânt luat din limbajul corridei), care este caracterizat prin descrierea parții întunecate a...
0 poezii, 0 proze
Guy Lévis Mano
Guy Lévis Mano, né le 15 décembre 1904 à Salonique en Turquie, mort le 25 juillet 1980 à Vendranges dans la Loire, était un poète, traducteur, typographe, éditeur français. Il fut de 1923 à 1974 sous le sigle GLM un éditeur de poésie. Il est connu aussi sous le pseudonyme de Jean Garamond. Typographe par passion, imprimeur et poète, il compose lui-même et imprime des ouvrages et des plaquettes sur des papiers de grande qualité, avec plusieurs tirages dont certains sur des papiers de couleur pastel unie. Ses ouvrages sont fréquemment illustrés par des dessinateurs et des peintres aujourd'hui célèbres. Il attache un grand prix au choix des caractères, à la mise en page - en harmonie avec le support papier - et à l'illustration, ce en quoi il est un éditeur innovant. Il est également traducteur de poètes étrangers, espagnols notamment. Poète lui-même, son œuvre, qu'il édite tout au long de sa vie, est profondément marquée par cinq années de captivité en Allemagne comme prisonnier de...
1 poezii, 0 proze
Ion Sân-Giorgiu
Ion Sân-Giorgiu (n. 1893, Botoșani - d. 1950) a fost un scriitor român. A scris poezii apropiate de tradiționalism, piesele sale de teatru sunt însă, în parte, tributare expresionismului. A mai fost și critic, eseist, jurnalist, academician și politician de dreapta. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". În țară a fost condamnat la moarte într-un proces "in absentia", a murit însă în exil. Fiica sa, Ioana Sân-Giorgiu, a fost soția romancierului Vintilă Corbul. *** Ion Sân-Giorgiu (also known as Sîn-Giorgiu, Sângiorgiu or Sîngiorgiu; 1893–1950) was a Romanian modernist poet, dramatist, essayist, literary and art critic, also known as a journalist, academic, and fascist politician. He was notably the author of works on the Sturm und Drang phenomenon and the influence of Johann Wolfgang von Goethe. During his early years, he was influenced by Expressionism and contributed to the literary magazine Gândirea; he progressively moved towards support for the Iron Guard (the Legionary...
1 poezii, 0 proze
Lucius Annaeus Seneca
Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr) (ca. 4 î.Hr.–65 d.Hr.) a fost filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero, a ocupat și funcții în administrația Imperiului. Seneca a văzut lumina zilei în ajunul secolului I al erei noastre, în cea mai romanizată regiune sudică a Hispaniei, provincia Baetica. Seneca este un andaluz sau, cum îl numește biograful sau român, istoricul Eugen Cizek, un "corduban". Orașul lui natal este Corduba, azi Cordoba, la apa Guadalquivirului. Seneca cunoscut și ca Seneca Retorul sau Seneca cel Bătrân (55 î.Hr.-41d.Hr.), a avut o valoroasă activitate de intelectual creator, atât în Spania, cât și la Roma. Istoric și critic al artei oratorice, Seneca tatăl a fost un apărător al tradiției clasice. Făcea parte din ordinul cavalerilor, situat imediat după ordinul senatorilor, primul în ierarhia socială. Mama lui Seneca, Helvia, provenea dintr-o familie de notabili din vecinatatea Cordubei. Soții Seneca au avut trei băieți. Lucius...
3 poezii, 0 proze
William Golding
Motivația juriului Nobel "...pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi". Sir William Gerald Gollding (19 septembrie 1911 – 19 iunie 1993) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983. Biografie S-a născut pe 19 septembrie , 1911 la St Columb Minor, un sat apropiat de Newquay, Cornwall. A început să scrie la vârsta de 7 ani. Tatăl său era un profesor local cu convingeri politice radicale și o încredere oarbă în puterea științei. Familia sa s-a mutat la Marlborough unde William a urmat Marlborough Grammar School. A mers mai apoi la Oxford University (Colegiul Brasenose , Oxford) în 1930, unde a studiat știintele naturii și limba engleză. Prima sa carte, o culegere de poeme, a apărut în 1934 cu un an înainte ca Golding să primească diploma de BA. A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia în...
1 poezii, 0 proze
Paște la Cornu
de Laurentiu Ghita
Ouă toți ciocnesc prin case Ca-n tradiții vechi, pascale. Numai Adrian Năstase Le ciocnește ...pe-ale sale.
Ștefan cel Mare și Sfânt e în noi
de Camelia Tripon
Ștefan cel Mare și Sfânt e în noi Copleșită de lumină, inima vibrează mai profund cu focul viu din inima Moldovei. Istoria nu este doar o pagină din trecutul nostru, ea este poarta spre viitor....
Martirium-”alma-eva”
de Iulia Elize
Dacă din aurul de la mine de pe coate, nu se întinde o mână lungă, înspre tine, noaptea, sub pled, tu, nici să râzi, nici să plângi. ”Nici-nici” e un nume de împrumut de pui slab, vine cumva de la...
Micropoeme (41)
de Paul Mircea Iordache
pe-un corn înflorit o albină-inorog – cornul de aur hazardul vieții – pe o șină de tren șerpuiește-un lăstar candelabru aprins într-o margine de crâng – corn înflorit sfinții din vitralii așezați pe...
Impăratul Fir de păr
de Alexandru Ciobanu
(330) Tremiterile bibliogragice se găsesc la adresa: http://www.miracol.ro/bibliografie.txt După obținerea hibridului maimuță-zeu, geneticienii annunnaki au avut încă o problemă: produsul obținut era...
Dansând cu lupii...
de Tarniceri Aurelia
Am ieșit în noaptea plinei luni și-am dansat cu lupii... m-am prins în hora lor nebună, unduitor, fantastic și rebel, urlând la lună... am descifrat misterul ropotelor de ploaie sfâșiată prin ramuri...
naturam animae
de Cristina-Monica Moldoveanu
au răstignit un om în toată firea întâi l-au făcut tot mai mic până când ochii erau gămălii și trupul băț de chibrit nu cântărea mai mult decât bobul de rouă pe cornul melcului apoi l-au făcut să...
Inorogul
de Emilian Lican
Alb ca varul, o nălucă, neatins de om, de-ambiții Paște calm în dulcea luncă sub un pom cu flori de Mai... Nepăsător, nepus la muncă , fără griji și prohibiții... (Un cioban fără oi, fără măciucă,...
totdeauna spătarul milescu ia ceaiul cu împăratul chinei
de Cătălin Al DOAMNEI
porunci-vom și vom fi fericiți dacă ne vei scrie un poem al milostivirii ne-a zis țarul înainte să pornim spre țara unde soarele nu apune niciodată ce-i spune chitai îmbrăcați în blănuri de samur...
Baladă de Florii
de Radu Gyr
Uite, Țara, ca o inimă haiducă de baladă, și-a adus de peste Dunăre și mare berzele – bucăți înalte de candoare – și le leagănă pe harfe lungi de soare, clopote de gheață și zăpadă. Râurile, zimbri...
