"PATUL MEU" – 20216 rezultate
0.01 secundeMeilisearchRosculet Claudia
Numele meu este Claudia.Ochii mei sunt caprui, iar parul meu este usor ondulat,lung,saten.Sunt in clasa a 6 la liceul teoretic " Johannes Honterus ".
2 poezii, 0 proze
George Dascalescu
Faptul ca traiesc in mizerie, comunic cu mizerii, vorbesc cu oameni mizerabili, vad mizerii la tot pasul meu mizer ...ma face sa ma simt un om bun:)
3 poezii, 0 proze
AAArdelean Alexandra
Incerc sa ma descriu cautand in adancul sufletului,dar gasesc doar mici urme de amintiri si picuri de gheata cristalizati.Ochii mei se afunda in apele verzi,iar parul meu luceste distinctiv in razele soarelui acum intunecat.Cine sunt eu? Asta nu voi stii niciodata.
4 poezii, 0 proze
Mîrza Mona M.
Nu-s prea multe de zis. M-am născut, am trăit, trăiesc și cine știe mai departe, într-un oraș atît de liniștit că pare mort. Am făcut 4 ani de desen, 5-6 sporturi, cîteva sute de cunoștințe. Sunt o adolescentă relativ excentrică cu idei la fel de crețe ca și părul meu. Merg la un liceu care e nici bun nici rău, dar mîndru. Cînd mă bucur de ceva de obicei mi se ia. Hm.
1 poezii, 0 proze
PPPaul Pietraru
In fiecare Ianuarie, in fiecare zi de luni astept rasaritul cu fata spre nord si sufletul catre luna, smaraldele salcamilor grele de ploaie, insotite de acorduri blande de chitara, raspandesc dragostea, rapsodie colindand alte lumi, vindecate de sfarsit tragic, fara moarte, as inchide-o intr-o carte cu patruzeci si patru de file, cate una pentru fiecare anotimp al orasului meu de cand ma stiu, vin sec pastrand dulceata mustului din inceputuri, aroma migdalei, albul atingerii de matase, chemare infrigurata rostita cu tot corpul meu, insotita de zambetul implinit ca o coroana dubla, simetrica, incununare a sufletului si mintii omului.
165 poezii, 0 proze
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
ABAurel Paul Bănuțiu
Aurel P. Bănuțiu s-a născut la data de 23 Octombrie 1881 în Cohalm (azi orașul Rupea) județul Târnava Mare (azi Brașov). A urmat școala săsească din Făgăraș, apoi pe cea din Copăcel. A urmat Facultatea de Drept din Budapesta pe care o părăsește pentru a se angaja la o trupă de teatru, mai târziu totuși reușește să obțină titlul de Doctor în drept și științe economice. Din îndemnul și cu sprijinul său, din anul 1902 apare la Budapesta revista Luceafărul, fiind editor și redactor. În vara anului 1905 începe studiile de artă dramatică la București. Iată cum prezintă acest eveniment: -Pus în fața supremului areopag național-artistic al "Societății teatrale ardelene" și luând prin concurs public o bursă pentru "comedie", ce implica și meseria de "viitor regizor", "Fondul de teatru" m-a trimis încă în aceeași toamnă, pentru studii, la Conservatorul din București, unde unicul meu profesor avea să fie actualul director de scenă pe viață al "Teatrului Național" și gloriosul decan al primei...
0 poezii, 0 proze
LPLorena Popa
M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...
36 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
PATUL MEU
de Iulia Balcanas
Patul meu gandeste prea mult de cand nu mai sunt fetita care face baloane de hartie. Mi-e un junghi in propria carne.
În patul meu doarme Dumnezeu
de Teodor Dume
casa mea a rămas în picioare între pământ și cer doar păsări obosite de zbor ferestrele au jaluzelele lăsate și mulți păianjeni pe la colțuri oglinda din baie a crăpat liniștea în două sub tavan doar...
mama nu încape în patul meu
de Diana Frumosu
când deschid ochii la cinci întunericul intră în mine și plâng până când mama își dă pijamaua la o parte și mă apropie de sânul din care a băut tata mai devreme buna ajunge mai târziu pe marginea...
chem zile de sarbatoare in patul meu
de Vlad Adina Ioana
chem zile de sărbătoare în patul meu chem prinți și curtezane să-mi simtă așternutul s-arunce vise prea vechi printre fulgi de pernă să-mi strângă plapuma în pumni mărunți de domnișoară ecou de...
când nu pot să dorm în patul meu
de Daniel Dăian
tu aprinzi lumina și îți ucizi în chinuri groaznice insomniile nici nu mai știu ce trebuie să spună un martor firesc la această scenă să tragă draperiile de sub ochii tăi să urle libertatea furată a...
si eu deasupra asezarilor fericite. in patul meu trec marile
de George Almosnino
(...) 2 cum amestec eu cuvintele cum fac din ele o pasta buna de pus pe paine cum aud eu barna troznind cum ma impiedic de toate nimicurile cum mana mea lasa jaluzeaua sa cada vorbe atat de stramte...
Sufletului meu nu-i pasă pe cine iubesc
de florin otrocol
În disperărările trecutului meu se regăsesc multe pasiuni dezvăluite sau ascunse. Prin patul meu s-au perindat suficiente muze supuse scalviei esteticului încât să revolte afectul vreunui artist...
Îngerul meu
de Lory Cristea
Îngerul meu tăcut de alabastru Acordă-mi doar un ultim privilegiu Rescrie-mă în cântecu-ți măiastru Cu sufletul sădit într-un solfegiu. De-atât nesomn, în preajma mea de veghe Þi se citește...
Fratele meu „de cruce“!
de Gina Nicolae
Poate că așa trebuie să fie viața, poate că nu, dar repartițiile reușitei nu puteam să înțeleg, copil fiind, cine le face. Mulți spun că soarta și-o face omul cu mâna lui, nu contest acest lucru....
Scrisoare catre bunicul meu
de Ștefan Petrea
Bunicule, aseară ai ieșit din mormânt eu dormeam, că nu cred, ai venit până la patul meu patul pe care scriam înnecat în cafea și tutun catrenele unei povestiri în versuri veneai până la pat,...