"Oaș" – 13970 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMirela Lemons
Chiar daca sunt atat de departe de tot ce-mi este drag inca nu mi-am uitat graiul si dragostea de a scrie.
1 poezii, 0 proze
stefanica valentin
3 poezii, 0 proze
Gheorghe Muntean
Important și devotat membru al mișcării creștine „Oastea Domnului”, Gheorghe Muntean a fost printre primii poeți din zona orașului Călan, care s-a făcut afirmat la începutul secolului al XX-lea. S-a născut în anul 1895, satul Batiz și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În anul marii uniri s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. Se înscrie în mișcarea Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare, după 1923. În anul 1935 a debutat cu volumul de versuri creștine „Isus ne îmbie crucea”, tipărit la tipografia preotului Iosif Trifa, bun prieten. S-a stins în spitalul din Deva, în dimineața zilei de 4 ianuarie 1937.
1 poezii, 0 proze
Ioan Opriș
Fost călugăr, unul dintre liderii Oastei Domnului pe țară, ziarist voluntar la gazetele organizației creștine, deținut politic, poet creștin. S-a stins din viață în 1996, în localitatea Batiz, Călan.
1 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
SCSergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
Vuk Draškoviæ
S-a născut la 29 noiembrie 1946, la Meða, în Serbia, în apropiere de granița sârbo-română, într-o familie de coloniști din Herțegovina. Școala elementară a absolvit-o la Fojnica, gimnaziul, la Gacko, iar Facultatea de Drept, la Belgrad. Figură marcantă și uneori contradictorie a opoziției sârbe sub regimul lui Slobodan Miloševiæ. În 2004 este ministru de externe al Uniunii Statale Serbia și Muntenegru. În 1996, cu prilejul lansării versiunii românești a romanului „Cuțitul“ a fost oaspete al Timișoarei. A publicat până acum câteva romane de succes la public, majoritatea fiind deja traduse în limbi de circulație internațională. Dintre acestea amintim: Judecătorul Cuțitul Consulul rus Rugăciune Noaptea generalului Romanul cuțitul a fost tradus în limba română de Dușan Baiski și a fost publicat în 1995, la Editura \"Helicon\" din Timișoara.
2 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
IAIonescu Alina
nascuta 4.03.1981 absolventa Liceul Pedagogic ,Targoviste, 2001 absolventa Faculatatea de Litere, romana-franceza , Universitatea Transilvania, Brasov, 2005 albolventa master:Limba , cultura si civilizatie romana in context european , Universitatea Valahia, Targoviste, 2006 iubitoare si autoare de poezie încăpățânată până în măduva oaselor, ajung unde îmi doresc fără a călca pe cadavre, ci reamintindu-le cum era când erau în viață îndrăgostită de oameni, chiar și de cei care au uitat de condiția lor îmi iubesc mama și tatăl mai mult decât viața mea Am sacrificat Brașovul și am ales să-i rămân un simplu vizitator! Moto-ul meu în viață:Înainte de prieteni, mă am bine cu dușmanii Realitatea-artefact al vieții Acum Las Iluziile Nenăscute să zburde pe Afară... Din iunie 2009...mama, am o fetita minunata Maria Sofia, o minune vie
28 poezii, 0 proze
Oaș
de Dragoș Vișan
Carnea mea nu mai are mult calciu, sunt ca o fleică de carne bătută făcută numai adâncituri de mama Terra, sunt o umbră dureroasă de lut muncit, pământul mușchilor nu doarme de extenuare Am făcut cel...
Oasele vântului
de Silviu Somesanu
O să rup oasele vântului cu mâinile transformate în aripi, să văd aerul cum trece prin ele ca o ispită cu două fețe în față cu fantomele din aer și dispar după colțuri în spatele zidurilor de ți se...
Oase plângând
de Nichita Stănescu
Dacă scuturi din mine toți strămoșii mei, până la urmă, până la urmă va cădea din mine o stea! Ce viață, doamne, se mai înghesuie să curgă printre doi stâlpi!
Oaspetele
de Amalia David
Era prea plângăcios, prea smiorcăit și mă săturasem să îl tot îngrijesc, să tot încerc să îl liniștesc, să fac pe psihologul, dar orice aș fi spus, pentru el era doar un alt motiv de a izbucni în...
Oaspetele tău de iarnă
de dieter hasse
sunt un cavaler în trap al ordinului de inimă am călărit multă vreme prin frig și zăpadă și întuneric o mie opt sute de pași numai săruturile tale mi-au ținut de cald și gândurile mele spre tine tu...
Oase de fluturi
de Gheorghe Istrate
Sunt timbre ale mortii mici volante ei ara timpul zilei si-l reduc varsand in flori - calicii delirante - suspinand matasos de eunuc Ei trec pedepsitor in rana noastra ingalbenind in gerul prematur...
Oase de timp mucegaite
de aa
Pe flori de hartie ,in ungher de stea Se picura inimi Si sange ce nu mai curge Petale vechi de cale…. Ma sfasie durerea De suflet Ce misca sub coaja de copac, Mirosul si tacerea sunt o culoare : Rosu...
Oaspete în sufletul meu
de Eugen Galateanu
Mirosul de sânge al trestiei proaspete Și norul albastru cu blând chipul tău Lucirea unui umăr gol ca un vers din Biblie Și o privire goală spre-un viitor mai rău Imagini sepia chinuite de mânie Ale...
Oase moi
de Corbin Cristofor
În groapa asta Adâncă și rece, Tresar dintr-un vis, Mai am treisprezece Ture să dorm Din care să tresar Și-n fiecare ceas să mor, După-un vis bizar. Din gură-mi țâșnesc viermi, Care gem și strigă....
Oaspeți nepoftiți
de Lucian Blaga
Plecară iarăși voievozii daci spre miazănoapte, de unde ne veniră, cu oile și cu bourii. Și ceilalți, cari din răsărit sosiră cu arapi și cu cămile, deasemeni se înduplecară mai tîrzior, spre seară....