"O gară mică și pustie - I -" – 22677 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban

Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
Tiberiu Frim
Nascut, crescut, scolit. Si in viata. Navetist pe ruta Ploiesti-Pitesti-Bucuresti-Abudja-Lagos-Port Hartcourt-Santiago de Chile-Johannesburg-Pretoria-Potchefstroom-Abu Dhabi-Dubai-Astana-Atyrau. Doua carti publicate. De poezie. Prin reviste: eseuri, poezie, proza, mici studii de dogmatica ortodoxa, mici cronici, etc. Marele Premiu la concursul de poezie al Societatii Romane de Radio, Bucuresti 1995; Premiul Special pentru poezie si Premiul I pentru proza, la Festivalul de Literatura de la Tg. Jiu, 1998... parca. Premiul II pentru poezie la concursul de poezie "Zaharia Stancu", Salcia, 1997; o participare la Festivalul Novalis Kreis, Munchen, 1998. De meserie inginer, master in Management Sistemic, alte citeva specializari in Management de Proiect, Resurse Umane, Tehnologii Laser, Tehnologia Explozibililor si a Bombelor pentru Avioane, Protectia Muncii & Mediului in Zone cu Risc Maxim. Gara de resedinta intr-ale literaturii e la Pitesti. Unde inca nu m-a recunoscut nimeni ca jupin ori...
5 poezii, 0 proze
Tatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
ZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
valeria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
Simion Cozmescu
Am scris în tinerețe, pe la 20 de ani. Apoi am luat o mică pauză de alți 20. Din 2010 am reînceput să scriu, poezie în principal, postând pe diferite site-uri. Debutul oficial este în revista Algoritm Literar, cu poezia "Premiera baletului Somnul". Am mai apărut publicat, într-o antologie ,,Semințe Literare", o colecție de autori de interes local (orașul Călan) a lui Daniel Lăcătuș. Am fost editor/adminstrator pe site-ul Confluențe Lirice. Prezent în Antologia " Suflet Nemuritor" 2013 al revistei online de cultură " Popasuri Culturale", în antologia "Confesiuni în virtu@l" 2013 a site-ului Confluențe Lirice, în antologia Lira21 2013.Mai sunt. Premiul III la Concursul Literar "Visul" al Asociației "Florema Design" ediția 2013, secțiunea poezie. Am debutat cu volumul recenzat de Ottilia Ardeleanu "Poeme mai lungi decât numele tău" 2015. Apariții recente în Algoritm Literar nr.5 2015 , revista Singur nr 14 2015, în volumul colectiv selectiv "Gala Poezie de dragoste" al editurii Art...
459 poezii, 0 proze
Mărușteri Marius
M-am născut (pe bune !) într-o gară - de unde probabil și constantul meu "dor de ducă"...la poalele Apusenilor, unde - vorba Valeriei Tamaș - " se nasc și munții și probabil din aceeași piatră". Vreo 30 de ani de școală, ani în care am învățat unde să caut când nu știu ceva, unde să "depozitez" când am găsit ce căutam, respectiv unde să nu mai caut ceva ce nu o să găsesc niciodată... Devorator de poezie și literatură SF (uneori cele două genuri literare chiar au ceva în comun) :). Poet preferat: Vasile Voiculescu Ce cred despre "Ars poetica"? Am avut ocazia să îl aud pe marele Ștefan Augustin Doinaș, înainte de 1989, luând-o peste picior pe cea mai nesuferită (a se citi comunistă) profesoară de limba română din orașul unde făceam liceul - în cadrul unui cenaclu literar - cu privire la o recenzie făcută de aceasta "Mistrețului cu colți de argint". Citez aproximativ: "Doamnă (nu tovarășă - sic!), vă asigur că nu m-am gândit la nimic din ce ați spus când am scris această poezie !!!"
29 poezii, 0 proze
Adi Cusin
Adi Cusin (26 ianuarie 1941, Gleiwitz, Germania - 21 aprilie 2008, București) - renumit poet român. Unul dintre cei mai importanți poeți români ai ultimilor patru decenii. Numit deseori și "noul Labiș". * 1941 26 ianuarie Se naște la Gleiwitz, în Germania (actualmente Polonia), Adolf Aristotel Cusin, viitorul poet, cunoscut sub numele cu care-și va semna scrierile de la debut și până la ultima carte, Adi Cusin. Adi Cusin s-a născut din părinți români. Tatăl, Ioan Cusin (n. 1911), era din Rădăuți-Prut (jud. Suceava), iar mama, Aurelia Cobilanschi (n. 1923) din Cernăuți. Născut într-o familie de gospodari înstăriți din Rădăuți, tatăl avea să urmeze școala generală și liceul la Școala de băieți „Grigore Ghica-Vodă" din Dorohoi, apoi Facultatea de drept din Cernăuți, fără a susține însă licența. Orientându-se spre Școala medie de căi ferate din Cernăuți, în 1940 obține diploma de șef de gară și o cunoaște pe Aurelia Cobilanschi, cu care se căsătorește. Dar imediat după căsătorie, în iunie...
13 poezii, 0 proze
Filip Simona
m-am nascut la Vaslui,intr-un satuc uitat de vremuri.Am locuit pana la maturitate intr-o localitate din judetul Bacau cu un posibil nume de erou din basmele nescrise ale romanilor:Frumuselu.Acum locuiesc in Gheorghieni(asa e caligrafiat in gara) unde lucrez ca profesoara si ma dedic necontrolat indrumarii elevilor de la Liceul Teoretic "Sf. Nicolae".N-am indraznit pana acum sa ies cu gandurile mele pe taraba,dar cred ca nevoia de comunicare m-a impins spre acest gest extrem.Va invit sa ne cunoastem!Eu sunt numai ceea ce vreti sa fiu!
4 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
O gară mică și pustie - I -
de Emil Iliescu
Marilena pășea pe aleea centrală a cimitirului cu gândurile răvășite. Nici azi, după aproape două luni de la moartea soțului său, ființa ei nu reușea să-și găsească echilibrul sufletesc, echilibru...
O gară mică și pustie - III -
de Emil Iliescu
Stătea pironită locului, cu acea poză în mână, nevenindu-i să creadă că soarta își bătea iarăși joc de ea. De ce trebuia ca femeia care-i luase locul în sufletul lui Laurențiu, să fie una și aceiași...
O gară mică și pustie - II -
de Emil Iliescu
Trecuse o săptămână de la acea întâmplare din cimitir și Marilena nu știa dacă aștepta ziua de sâmbătă doar pentru a merge la mormântul lui Laurențiu sau pentru a-l întâlni iar pe bărbatul acela...
O gară mică și pustie - IV -
de Emil Iliescu
Seara acelei zile fusese pentru ea adevăratul examen de maturitate, fiindcă trebuia să dea ochii cu bărbatul, care, cu doar câteva ore în urmă, o umilise, fizic și verbal. Fizic, fiindcă atinsese...
Seară de decembrie
de Emil Iliescu
Seară de decembrie Orașul trăia prin luminile sale multicolore sosirea clipei magice pe care Crăciunul o strecoară în sufletele oamenilor an de an. Profesorul Matei Damian străbătea cu pas rar...
Conductorul
de Luizi Calugaru
- Am urcat in trenul vietii plangand Intr-o zi de noiembrie cenusie; Undeva pe malul Muresului serpuind, Intr-o gara mica, pustie. Aveam si eu un bilet in buzunar, Ce mi l-au pus parintii la plecare...
