"O alegorie laconică" – 22682 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh

istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ivan Andreevici Krîlov
Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...
2 poezii, 0 proze
Zilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Aurelian Iuliu Bizo
Nascut in Cluj Napoca....dar la spital doar....ca orasu meu unde locuiam era Borsa maramures. Acolo am si copilarit primii 8 ani din viata. Practic perioada cea mai importanta, cand iti formezi imaginea despre lumea aceasta si ....despre cea de dincolo.... De la 8 ani familia s-a mutat la Dej, spre marea mea tristete...dar fiind copil, am trecut peste...si doar acuma pot sa judec lucid partea buna si cea rea a mutarii.....strict sufleteste...eu zic ca a fost o alegere mai putin inspirata.....dar....e viata mea...si atunci tot ce s-a intamplat a dus la formarea mea de acum, si toate amintirile ce mi le-a lasat Dejul , fac parte din mine, deci sunt fericit cu ce s-a intamplat.... Iar de la terminarea liceului si pana dupa terminarea facultatii si pana la intrarea mea in servici.....(o mare dezamagire personala)....si de fapt..pana in prezent....traiesc in Cluj Napoca...M-am intors in locul unde am vazut lumina zilei...unde am intrat in lumea asta si am facut cunostinta cu toate...
3 poezii, 0 proze
Dan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
Alex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Constantin Mile
Ilustru întemeietor al presei românești democratice. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica. In spiritul organizarii politice a lucratorilor industriali au activat cercurile socialiste, dupa 1887 cercurile muncitoresti, si apoi cluburile muncitoresti. Ele au grupat intelectuali ca: Zamfir Arbore, Constantin Mile, Ion si Sofia Nadejde. In 1888, socialistii au participat la alegerile parlamentare, reusind sa trimita in forul legislativ al tarii pe primii doi deputati socialisti, Ion Nadejde si Vasile Mortun. In 1893 s-a izbutit inchegarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania ce avea ca organ de presa ziarul ,, Lumea noua”. La conducerea partidului s-au aflat intre altii, Constantin Mile, Vasile Mortun, Ion Nadejde si Al. Ionescu. Ați zis-o; mîne însă a voastră cuvântare De-am lua-o noi, nebunii, de-om zice tot ca voi:...
2 poezii, 0 proze
Victor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
Giorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
O floare
1 poezii, 0 proze
O alegorie laconică
de Corneliu Traian Atanasiu
Conform etimologiei latine, alegoria este o vorbire figurată. Derivarea unor sensuri figurate din sensurile proprii ale cuvintelor este de fapt unul din modurile cele mai productive de îmbogățire și...
Academia Română - Dicționarul L/O
de bianca marcovici
ACADEMIA ROMÂNÃ- DICÞIONAR L/O -2005 Marcovici, Bianca (22.VI.1952, Iași), poetă. Este fiica Anei (n. Blemovici) și Șaul Grimberg, maistru electrician.Urmează în orașul natal Liceul « Dimitrie...
Un Codice si o Trecere spre infinit a lui Mihail Crama
de Dragoș Vișan
Un Codice și-o Trecere spre infinit a lui Mihail Crama Mihail Crama (alias Eugen Enăchescu), important jurist al epocii postbelice dar si scriitor contemporan, a revenit in anul 2006 în atenția...
Viața după Irina
de Cristian Vasiliu
14.13. Mihai își scoate capul de sub dantela de spumă a valurilor și se întoarce cu tot trupul în direcția plajei încercând sa ghicească unde se află prosopul roșu pe care Irina se tolănește la...
Axiomă și sens
de florin caragiu
În lecția de deschidere ținută la Universitatea din Erlangen în 1872, matematicianul Felix Klein a definit o doctrină matematică, sau, cum zice el: geometrie ca teorie a invarianților unui anumit...
Ginduri despre adolescenta
de LUMINITA SOARE
Am amintiri, pe care nu le-am împărtașit pînă acum nimănui. Am luat decizia de a mă dezvălui, scoțînd de sub masca aceasta a tăcerii, o anumită candoare și poate, de ce nu, de disperare.În acei ani...
