"O școală de haiku" – 22682 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh

istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Vasile Moldovan
S-a născut la 20 iunie 1949 în satul Șopteriu, comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud. STUDII. A urmat școala elementară în satul natal (1956-1963), iar liceul la Teaca, județul Bistrița-Năsăud (1963-1966) și Câmpulung-Moldovenesc, județul Suceava(1966-1967). După un popas în Armată, la arma grăniceri, experiență pe care o va fructifica ulterior în cartea „Semn de armă – harta României”, urmează Facultatea de Ziaristică (1975-1979), iar ulterior, Cursul Postuniversitar de Jurnalistică și Științele Comunicării(1995-1996). După efectuarea studiilor de specialitate a lucrat în presa departamentală timp de un sfert de secol. Vasile Moldovan se numără , alături de Florin Vasiliu, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mioara Gheorghe și Emil Burlacu printre fondatorii, în primăvara anului 1991, a Societății Române de Haiku, iar din anul 2001 este președintele executiv al acesteia. A publicat numeroase poeme haiku în reviste românești și internaționale: Haiku, Albatros, Orion, Micul Orion, Orfeu,...
35 poezii, 0 proze
Borcea Aurel
Am copilărit în București într-un cartier sărac,dar curat.După școala primară am urmat doi ani de liceu la Sf.Sava,după care în urma unei reforme a învățământului am urmat cl.vii-a elementară în cartier.Am urmat apoi,o școală profesională de trei ani la insistențele tatălui meu,pentru a avea origine muncitorească, după moda timpului.Am lucrat câțva ani ca muncitor,după care am intrat într-o școală de ofițeri absolvind-o cu gradul de locotenent.Viața militară m-a adus la Timișoara unde am funcționat până în 1970,când am fost trecut în rezervă din cauza unor neînțelegeri cu șefii.Întretimp am urmat liceul și facultatea de filologie în Timișoara.Am învățat limba sârbă pe care o cunosc bine(scris,vorbit,citit).În continuare am revenit în București unde am lucrat în aviație ca funcționar, până la pensionare în 1995. De câțiva ani m-am stabilit în orașul Salonta jud.Bihor, deoarece din această zonă este originară soția mea.În prezent trăiesc o viață liniștită de pensionar,particip la viața...
26 poezii, 0 proze
Aldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
Sandro Penna
S-a născut la Perugia la 12 iunie 1906. Studii neregulate în orașul natal, absolvind o școală de contabili. Duce o viață boemă, practicând diverse profesii numai spre a-și menține autonomia spirituală. După ce, pentru un timp, este vânzător într-o librărie milaneză, din 1929 se mută la Roma. Colaborează la diferite reviste („Letteratura”, „Corrente”, „Frontespizio”, „Poesia”, „Botteghe oscure”, „Paragone” etc.) și publică primul volum (Poesie) în 1939 sub îndemnul lui Saba. Critici precum Solmi, Anceschi, Caretti îi semnalează originalitatea. Vor mai urma: Appunti (1950), Una strana gioia di vivere (1956); Croce e delizia (1958); L\'ombra e la luce (1975); Stranezze (1976); Il viaggiatore insonne (1977) și Confuso sogno (1980). Ultimele două sunt postume, întrucât Sandro Penna a murit la Roma la 23 ianuarie 1977. Un filon realist (sau mai exact un fir concret ce ancorează poemul în real) face din Penna un poet antiermetic în linia lui Saba dar fără filonul narativ al triestinului;...
1 poezii, 0 proze
Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
corneliu zegrean
Sunt prea bătrân ca să fiu tânăr, Sunt tânăr ca să fiu bătrân, Am dus și încă port pe umăr Ce mi-a fost dat, pe ce-s stăpân. M-am născut la 24 Octombrie l934, într-un sat, parcă uitat și de Dumnezeu, dispus între cetățile Ungurașului și Ciceului, despre care și istoricii au uitat să mai vorbească, la vreo 3-4 km. distanță de confluența Someșului Mic cu Someșul cel « buclucaș », satul Nireș, pe care eu nu o să-l uit și după care mi-am luat și pseodonimul : « nireșeanul » . Școala primară ? Mai mult prin grădina popii, Cu multe straturi de ceapă, Am plivit scaii cu mâna, Rareori cu câte-o sapă. Celelalte cursuri le-am terminat la Dej, Cluj și Oradea, unde am absolvit o Școală de Ofițeri de Administrație și Finanțe, în 1956, cu gradul –Locotenent. Mi-am definitivat studiile militare la Academia de Inalte Studii Militare iar cele civile la Academia de Studii Economice, București. Ca militar de carieră, am parcurs toate erarhiile de grade și de funcții până la gradul de general. În 1994 am...
131 poezii, 0 proze
Max Ernst
Max Ernst (n. 2 aprilie1891, Brühl - d. 1 aprilie 1976, Paris) a fost un pictor și sculptor modernist german, care a aderat în 1919 la curentul dadaist, pentru ca, în anul 1924 - o dată cu apariția oficială a suprarealismului - să se încadreze în această mișcare. Max Ernst, fiul unui pictor care lucra la o școală de surdo-muți, s-a născut la 2 aprilie 1891 în orășelul Brühl, lângă Köln. În anul 1908 începe să studieze Filosofia, Psihologia și Istoria Artelor la Universitatea din Bonn, unde îi va cunoaște pe pictorul August Macke - care îl introduce în grupul \"Der Blaue Reiter\" (\"Călărețul albastru\") - și pe sculptorul Hans Arp, cu care va deveni prieten foarte apropiat. Începuturile sale artistice stau sub influența pronunțată a expresionismului german pe de o parte, și a operelor lui Giorgio De Chirico pe de altă parte. Citește de asemenea foarte mult, cunoaște operele lui Sigmund Freud, Guillaume Apollinaire și Arthur Rimbaud. În timpul primului război mondial este rănit și...
2 poezii, 0 proze
Carl Spitteler
Carl Spitteler(n. 24 aprilie 1845, Liestal - d. 29 decembrie 1924) a fost un poet, nuvelist, romancier, dramaturg, critic și eseist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1919, considerat "cel mai cunoscut scriitor elvețian de la începutul secolului". Motivația Juriului Nobel "drept apreciere deosebită pentru epopeea sa "Primăvara olimpică"." Carl Spitteler s-a născut la Liestal, Elveția, pe 24 aprilie 1845. După studiul dreptului la Basel, predă un timp teologia la Zürich și Heidelberg - catedră pe care o părăsește datorită convingerilor sale ateiste. Este un timp profesor particular, apoi de liceu (la o școală de fete din Bern), în cele din urmă redactor la Neue Züricher Zeitung. Din 1892 trăiește ca scriitor liber profesionist.În anul 1905 își ia doctoratul în filosofie la Zürich. La începutul primului război mondial pledează pentru neutralitatea patriei sale, fiind de aceea atacat de cercurile naționaliste din Germania. Opera sa pledează în exclusivitate pentru...
0 poezii, 0 proze
Gustave Flaubert
Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). BIOGRAFIE: Tinerețea Gustave Flaubert se naște pe 12 decembrie 1821 la Rouen, la spitalul unde tatăl lui era chirurg. Achille-Cléophas Flaubert, fiu de veterinar din Nongent-sur-Seine, a făcut studii strălucite de medicină la Paris și a fost numit mai întâi asistent-chirurg, apoi chirurg-șef la spitalul mai sus amintit, unde își avea, de altfel, și domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascuțit simț al datoriei, celebru ca practician, el a format o școală de tineri chirurgi, care i-au purtat venerație și recunoștință. În 1824 a fost învinuit de ateism, dar achitat, recunoscându-i-se mai înainte de toate valoarea excepțională de om și medic. Trăsături ale tatălui lui Flaubert se recunosc în portretul doctorului Larivière din \"Doamna Bovary\". Mama scriitorului,...
3 poezii, 0 proze
Ion Țugui
Familie de tarani. Gimnaziul in comuna natala; o scoala tehnica de cooperatie la Radauti (1949-1951);liceul de muzica (1951-1954). Absolvent al Conservatorului Ciprian Porumbescu sectia de interpretare (1954-1959) si teoretica(1959-1964), membru al orchestrei Operei Romane (1957-1967); redactor la Radiodifuziune -emisiuni radiofonice pentru copii si tineret; profesor la Liceul George Enescu; din 1971 comentator publicist la ziarul Romania Libera, colaborator la Romania literara, Luceafarul, Viata Romaneasca s.a. Ion Tugui isi face debutul literar in Luceafarul in 1958 cu recomandarea lui Mihu Dragomir. Apare primul volum intitulat Versuri, in 1967, urmat de Lava intermediara in 1970, Canturile marelui pod (1972) si Ochii fastului(1973). In 1976, apare Voievodeasa, un roman liric despre primii ani dramatici postbelici in Bucovina. Dupa 1989 Ion Tugui a sustinut numeroase prelegeri, a avut importante colaborari cu reviste, ziare si posturi de televiziune; a ocupat functia de Director si...
7 poezii, 0 proze
O școală de haiku
de Corneliu Traian Atanasiu
O ȘCOALÃ DE HAIKU Corneliu Traian Atanasiu În urmă cu doar trei ani, haiku-ul scris în limba română își făcea prin ROMANIAN KUKAI un cap de pod pe internet. A fost o îndrăzneală care a dat roade...
Concursul de Haiku "Ascuțind creionul verde"
de Corneliu Traian Atanasiu
Concursul de Haiku "Ascuțind creionul verde" organizat de Grupul Romanian Kukai Pe 1 aprilie 2012, concursul lunar de haiku ROMANIAN KUKAI împlinește 5 ani de când se desfășoară online. Concursul se...
Paradoxismul
de Andrei Velea
“Bine ati venit la pagina despre paradoxism – ultima avangarda literar-artistica a mileniului doi!” – iata cu cat zgomot ne intimpina o “miscare literara” a carui pion principal, Florentin...
Shiki Monthly Kukai - un model de concurs haiku
de Corneliu Traian Atanasiu
O altă pagină a site-ului Haikuworld este The Shiki Monthly Kukai . Ea prezintă concursul lunar intitulat Shiki după numele unuia din clasicii haiku-ului japonez, concurs organizat începînd din anul...
Volumul cîștigător al celei de a treia ediții a Concursului de debut organizat de Grupul RO KU
de Corneliu Traian Atanasiu
Motivația principală a concursului este aceea de a-i stimula pe autorii de haiku care sînt pe punctul de a putea tipări primul lor volum. De a le întrerupe șovăiala, comoditatea, neglijența sau...
Editia a IV-a a Concursului de debut în volum
de Corneliu Traian Atanasiu
Grupul RO KU a organizat pînă acum trei concursuri de debut în volum. Cîștigătorii celor trei ediții sînt: 2009 – Livia Ciupav cu volumul Calendar de ceapă 2011 – Cezar Florin Ciobîcă cu volumul...
