"Natura e-n sărbătoare! - autor Aurora Luchian" – 17521 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
HTHermes Mercurius Trismegistus
Hermes Trismegistus Etimologia: Hermes – zeu grec, Thoth la egipteni, Mercur la romani. Din secolul al IV-lea î.e.n, grecii îl desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele atât de sugestiv și plin de semnificații, de Hermes Mercurius Trismegistus. Se credea că el se află la originea a tot ceea ce zămislește mintea omenească. Epitetul Trismegistus ( cel de trei ori mare) atribuit lui Hermes, este de origine relativ târzie și nu se întâlnește la niciun autor anterior celui de-al doilea secol creștin. Hermes a făcut ca învățăturile sale să fie gravate în semne emblematice pe table sau coloane de piatră, pe care apoi le-a răspândit în toată țara. E considerat inventatorul hieroglifelor. Ideile sale extrem de profunde sunt tratate de învățătură teosofică. El se ocupă de natura și ordinele ființelor cerești, de multitudinea elementelor și enunță toate noțiunile cabalistice ce vor fi utilizate de rosacrucieni. El ordonează astrologia într-un adevărat sistem; scrie tratate de medicină, detaliază...
2 poezii, 0 proze
GTGeorge Talaz
George Talaz sau G. Talaz (n. 1890, Toporăști, jud. Vaslui, d. 1973) este pseudonimul lui George Antonescu, un poet, pictor și publicist care a colaborat la publicațiile Flacăra, Gândirea, Universul literar, Azi și mai ales la cenaclul profesorului M. Dragomirescu. A scris mai multe volume de poezii, dintre care Râsul apei (1923) și Sonete (1929) au fost premiate de Uniunea Scriitorilor Români, din care a făcut parte. În Istoria literaturii române contemporane, Eugen Lovinescu apreciază poezia ca având o solidaritate intimă cu natura, dar critică lipsa de originalitate a formei, impresia de atonie, vetusitate și de banalitate. Radu Boureanu spunea însă despre el: "Ca poet este un sincer, ca pictor stă sub semnul seninătății făcând o pictură pe care aș numi-o carnetul plastic al unui poet care se mărturisește fără ocoluri așa cum e: firesc, clar, reconstruit." Opere literare * Flori de lut, Casa Școalelor, București, 1920 * Râsul apei, Editura literară a "Casei școalelor", București,...
3 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
Nnadia
Imi pare bine ca in sfarsit am ocazia sa scriu totu despre mine si cu ocazia asta sa mi pot evalua cat mai bine personalitatea, etc..... Sunt o fata de 22 de ani, inalta , cu ochi caprui-verzi si careia ii place sa citeasca mult , mult de tot , daca as putea as sta toata ziua cu nasu n carti.Sunt cuminte dar in acelasi timp si putin mai nebunatica ptr ca adeseori fac nazbatii si am niste ganduri nu tocmai''curate'', dar ce sa fac daca asa sunt eu? Imi place sa vb cu oamenii, sa i ascult , am rabdare cu ei , imi place sa vad partea buna in fiecare om. Sunt modesta , nu mi place sa fiu in centrul atentiei , desi de cele mai multe ori asa mi se intampla ptr ca nu s , oriunde as fi reusesc sa atrag atentia[ fac io ceva de atrag atentia] ....Cateodata am impresia ca sunt superficiala dar e si datorita varstei ....Imi place sa inveselesc oamenii la care tin , sa i ajut , imi place natura si tot ceea ce este natural, net.... Cat despre defectele mele , ei da sunt cam pisaloaga si asta ii...
8 poezii, 0 proze
ADAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
AVAngelo Venturi
Angelo VENTURI est né le 25 août 1939 à VILLA CAPPELLA, hameau de CERESARA, près de MANTOUE en Italie. Son enfance dans la plaine du Pô a connu les sévérités et les tendresses d'une Nature à laquelle il s'est peu à peu identifié. Elle est devenue l'épiphanie de sa vie intérieure, le visible de son invisible. Après des études universitaires de philosophie, psychologie et théologie à Milan, il s'est installé en France en poursuivant des études universitaires de lettres classiques et d'italien à Rouen, Caen et Paris. Après un long séjour en Normandie et avoir poursuivi des études de droit, d'archéologie et de mathématiques dans différentes facultés françaises et italiennes, il a été, jusqu'en 2002, professeur de sciences et techniques documentaires à Saint-Raphaël. Il a publié, depuis 1984, quinze recueils de poèmes: * Le mendiant de l'impossible (1984) Grand Prix de prose poétique de la ville d'Avignon et sélection nationale pour le...
3 poezii, 0 proze
Angelo Venturi
Son enfance dans la plaine du Pô a connu les sévérités et les tendresses d\'une Nature à laquelle il s\'est peu à peu identifié. Elle est devenue l\'épiphanie de sa vie intérieure, le visible de son invisible. Après des études universitaires de philosophie, psychologie et théologie à Milan, il s\'est installé en France en poursuivant des études universitaires de lettres classiques et d\'italien à Rouen, Caen et Paris. Après un long séjour en Normandie et avoir poursuivi des études de droit, d\'archéologie et de mathématiques dans différentes facultés françaises et italiennes, il a été, jusqu\'en 2002, professeur de sciences et techniques documentaires à Saint-Raphaël. Il a publié, depuis 1984, quatorze recueils de poèmes: Le mendiant de l\'impossible (1984) Grand Prix de prose poétique de la ville d\'Avignon et sélection nationale pour le prix J. Audiberti La plaine des songes (1989) Saison de Pothos (1991) Rive aux attentes (1993) Voyage sans escale (1994) L\'infini ne sait plus où...
0 poezii, 0 proze
Angelo Venturi
Son enfance dans la plaine du Pô a connu les sévérités et les tendresses d\'une Nature à laquelle il s\'est peu à peu identifié. Elle est devenue l\'épiphanie de sa vie intérieure, le visible de son invisible. Après des études universitaires de philosophie, psychologie et théologie à Milan, il s\'est installé en France en poursuivant des études universitaires de lettres classiques et d\'italien à Rouen, Caen et Paris. Après un long séjour en Normandie et avoir poursuivi des études de droit, d\'archéologie et de mathématiques dans différentes facultés françaises et italiennes, il a été, jusqu\'en 2002, professeur de sciences et techniques documentaires à Saint-Raphaël. Il a publié, depuis 1984, quatorze recueils de poèmes: Le mendiant de l\'impossible (1984) Grand Prix de prose poétique de la ville d\'Avignon et sélection nationale pour le prix J. Audiberti La plaine des songes (1989) Saison de Pothos (1991) Rive aux attentes (1993) Voyage sans...
0 poezii, 0 proze
DSDonatien Alphonse François, marquis de Sade
Donatien Alphonse François, marquis de Sade, né le 2 juin 1740 à Paris et mort le 2 décembre 1814 à l'asile de Charenton, est un écrivain et un philosophe français, longtemps voué à l’anathème en raison de la part accordée dans son œuvre à un érotisme de la violence et de la cruauté (fustigations, tortures, incestes, viols, sodomie, etc). Le néologisme « sadisme », formé d’après son nom, est apparu dès 1834 dans le Dictionnaire universel de Boiste comme « aberration épouvantable de la débauche : système monstrueux et antisocial qui révolte la nature ». C’est Krafft-Ebing, médecin allemand, qui a donné à la fin du XIXe siècle un statut scientifique au mot sadisme, comme antonyme de masochisme pour désigner une perversion sexuelle dans laquelle la satisfaction est liée à la souffrance ou à l’humiliation infligée à autrui. Occultée et clandestine pendant tout le XIXe siècle, son œuvre littéraire est réhabilitée au XXe siècle, malgré une censure officielle qui dure jusqu’en 1960, la...
4 poezii, 0 proze
RDRené Depestre
Écrivain haïtien né le 29 août 1926 à Jacmel (Haïti). Son enfance est marquée à la fois par la mort de son père, de graves soucis matériels et l'émerveillement que lui inspirent la mer, la nature et le surréalisme mystique de la vie en Haïti. À dix-neuf ans, il publie «Étincelles», son premier recueil, qui lui vaut un succès immédiat et lui permet de rencontrer de grands intellectuels, parmi lesquels André Breton et Aimé Césaire. Au cours de ses diverses pérégrinations et de son séjour à Cuba, René Depestre poursuit une œuvre poétique importante. En 1978, il s'installe dans le sud de la France à Lézignan-Corbières. Prix Goncourt de la nouvelle en 1973 avec "Alléluia pour une femme-jardin" ; prix Renaudot en 1988 avec "Hadriana dans tous mes rêves". Il reçoit le prix Apollinaire pour son recueil poétique "Anthologie personnelle" paru aux éditions Actes Sud en 1993. Depuis 20 ans, il travaille sur le thème de la négritude et se rapproche des écrivains de la créolité moderne ; il publie...
9 poezii, 0 proze
Natura e-n sărbătoare! - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
Peste lume s-au pus pături De un verde de smarald, Pomilor, parfum, și-alături, Stă un cioroi, sus, pe gard! . Ies din văgăuni, bursucii, Dar și ursul amețit. Colo, în mijlocul luncii, Stă un șoarece...
Primăvara-n țara mea! - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
S-a dus argintul de nea, A venit verdele crud. Magică e țara mea, Miros reavăn, pământ ud, Ciripit de călătoare, Floricele și mult soare. . Plecă iarna necăjită, Cu trei fulgi muiați în spate,...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote - poeți români (4) 35. Mircea...
Între supărare și enervare, sau între educație civică și comportare cinică
de ion pascal vlad
Între supărare și enervare, sau între educație civică și comportare cinică Asta pentru că, în ultima vreme, nu m-a enervat nimeni și nimic. Eu nu pot să scriu dacă nu sunt nervos. Așa e felul meu,...
Sexul din poeziile de dragoste. ( 1 )
de B.S.
Mentionez de la inceput ca tot ce e scris mai jos e destinat sa distreze si nu sa jigneasca. Daca reactiile vor fi negative am sa-l sterg, sa nu fac necazuri victoriei puritatii asupra derbedeilor...
Spectacolul lumii
de ghinea vasile
Undeva, în „Jurnalul filozofic”, Constantin Noica mărturisea: „Cineva îmi citează, spre a triumfa, vorba cunoscută a lui Spinoza: superioritatea adevărului asupra erorii e că știe și despre sine și...
Literatura dialectală bănățeană - fenomen insolit, fără echivalent
de Dușan Baiski
Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă în grai bănățean pentru a ne întoarce în copilărie. Din păcate, tot mai puțină lume vorbește în grai și tot mai numeroși sunt cei care stâlcesc...
Aduceți-mi mai proaspete lumini!...
de Vali Slavu
Aduceți-mi mai proaspete lumini și o tăcere grea, pe-această larmă, aduceți-mi cununa mea de spini, surâsul ei ca un piron în palmă! Mă răstigniți pe-un curcubeu de flori, aprindeți ruguri reci de...
a(l)berații...
de Miclăuș Silvestru
cât de greu se fac țesăturile cât de greu se fac țesuturi organice cât de greu se refac toate cele parțial ori total distruse văd o mare sărbătoare pregătită-n Manhattan vai! copacul - bradu-i oare...
Alegerea
de mariniuc viorica
În miezul unei veri frumoase, Ca toate verile la noi, Un mândru codru de foioase Stătea cu crengile vâlvoi. Că s-au gândit acești copaci La lucru mare, și anume, Să aibă codrul un cârmaci, Cum au mai...