"Moaștele măsii." – 5421 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
castronul-cu-masele
Castronul cu măsele
de felix nicolau
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
CSCostel Stancu
Născut la 02.05.1970, Vînju-Mare, județul Mehedinți. Locuiește în Reșița, județul Caraș-Severin. A publicat volumele de poezie: - Terapia căderii în gol, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Dominic sau despre imitația umbrei, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Măștile solitudinii, Editura Marineasa, Timișoara, 1997. - Golurile din pîine, Editura Marineasa, Timișoara, 1998. - Fluturele cu o singură aripă, Editura Timpul, Reșița, 2000. - Arta imaginației, antologie, Editura Vinea, București, 2001. - Cîntarul de apă, Editura Marineasa, Timișoara, 2002. - Vînătoarea promisă, Editura Marineasa, Timișoara, 2003. - Ieșirea din peșteră, Editura Marineasa, Timișoara, 2005. - Înghițitorul de creioane, Editura Tim, Reșița, 2009. - Evoluți@ umană, epigrame,Editura Tim, Reșița, 2009. În volume colective : - Orașul cu poeți, Editura Timpul, Reșița, 1994. - Casa faunului, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Antologie tabăra Oravița, Editura Mirador, Arad, 2004. - Drumul către Piatra Scrisă, Editura...
464 poezii, 0 proze
SASfântul Ioan Gură de Aur
Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...
5 poezii, 0 proze
Traian Păunescu-Ulmu
PÃUNESCU-ULMU, TRAIAN Profesor, poet, publicist N. 14 oct. 1903, Craiova - m. 1983, București. Cursurile primare și secundare le face la Colegiul Național Carol I din Craiova; Facultatea de Litere și Filosofie din București (1926) cu Magna cum laude; specializare în filologie romanică la Paris (1928). Din 1926 este profesor de limba română și franceză la Liceele Carol I, Gh. Chițu, D.A. Sturdza, Frații Buzești din Craiova până în 1939, când este transferat la București, unde a funcționat la mai multe școli până în 1967. Bibliograf principal la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Academiei (1964-1969). În 1932 face o călătorie la Constantinopole și pe coastele Asiei Mici. Pe lângă activitatea didactică și de creație, susține și o activitate publicistică. Împreună cu alți scriitori olteni (precum Vasile Voiculescu sau N.I. Herescu) a fondat și a condus revistele Flamura (1924-1925); Suflet Românesc (1926); Pleiada (1927-1928). Face parte din comitetul de conducere al revistelor...
1 poezii, 0 proze
STSandu Tzigara-Samurcaș
Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987) a fost un poet și traducător român, fiul Mariei Cantacuzino și al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (profesor universitar de istoria artelor, ctitor al Muzeului de artă și istorie națională, director al Convorbirilor literare). A colaborat, printre altele, la revistele \"Gândirea\" și \"Convorbiri literare\". Opere (listă incompletă?) * Cartea sângelui, f.e., 1946 * Măștile gândului, Editura autorului, 1947 * Răsunete, Editura Minerva, București, 1970 (cuvânt înainte de Edgar Papu) * Oglindiri, Cartea Românească, București, 1972
1 poezii, 0 proze
Mihai Cocoi
Pensionar,fost gazetar în presa central.M-am născut la Iasi,unde mi-am petrecut copilăria și adolescența. Din 1953 am devenit bucureștean, dar sufletul meu a rămas dăruit pentru totdeuna orașului natal ,,dulcele târg al Ieșilor". În anul 20o9 ,Casa Editorială ODEON mi-a tipărit volumul de versuri Toamnă târzie,într-un tiraj de 200 exemplare -cheltuielile fiind suportate de subsemnatul. Debutul a fost în anul 2009 în revista ACASA- periodic cultural trimestrial-Editor - Fundația ,,Satul românesc". unde au văzut lumina tiparului un numar de 9 poezii semnate Mihai Cocor. A fost dorința redacției de a semna cu pseudonim. Menționez că volumul Toamnă târzie , care cuprinde și aceste poezii, este semnat cu numele meu real Mihai Cocoi.Doresc ca pe masa dstră de lucru să ajungă câteva din modestele mele încercări.Fiind începător, după cum se vede și în lumea Netului.
1 poezii, 0 proze
Popescu George
iată urma de lup, e adâncă. mai jos, un om a murit în gând, un altul a început să se lingă din vârful unui copac, crezând că e lup. lupul cu coama răsucită, purtând între măsele iluzia din trupul omului răstignit pe pământ.
14 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Moaștele măsii.
de Jeflea Norma,Diana
Moaștele măsii. Vîntul nordic șuieră printre dinți, Sună ca o înjurătură de consolare, Prinde bine:zvîntă cernoziomurile.
Sfantul Dumitru
de Tudor Giugariu
Am fost dimineata la patriarhie ; coada la moastele sfantului Dimitrie Basarabov (care se praznuieste maine) coboara dealul mitropoliei, face cotul la stanga spre bulevard si se intinde pe bulevardul...
Apropieri de goale prinderi
de Lorena Craia
Sub genele-apretate de vântul molcom, greu, L-a-nchis pentru o clipă pe bunul Dumnezeu Şi totuşi a călcat-o cu iarna în copite. Sub sfintele ei moaşte, sub moaştele ticsite, Din tigva de copil cu...
la Marmura
de corina dragomir
înainta ușor ceața în valuri protectoare-ntre zarzavaturi la Marmura. din pămîntul gras se alegea răzleață mranița carcase glaciale multe răzoare deșertate de soare dimineața moaștele sfîntului care...
Pelerini la Cuvioasa Parascheva - Iași
de Elisabeta Branoiu
După cum vedem, an de an, Maica noastră Parascheva, împreună și cu alți Sfinți din Biserici și Mănăstiri, unde Moaștele lor veghează la mântuirea sufletelor noastre, iată, reușesc mereu să ne cheme,...
Satele românești
de marius ghilezan
Satele românești Normalitatea a fugit de mult din satele românești. Unii zic, în bășcălie, că s-a dus la oraș să mai cumpere timp, alții că a murit o dată cu colectivizarea. Cert este că printre...
Pelerinaj la Sf. Cuvioasă Parascheva-Iași
de Elisabeta Branoiu
Luni spre Marți, 13-10-08, orele 23; 41 In trenul, Rapid, ne-am urcat tot grupul de credincioși și credincioase, din care făceam parte și eu, spre direcția Ploiești Sud - vila Iași. Glasul viu al...
Sărbătoarea Sfântului Dimitrie Basarabov.
de Elisabeta Branoiu
Sâmbătă, 23-10-2010. Cu un grup de pelerini și un sobor de circa 100 de Arhierei, Preoți, diaconi, monahi și monahice, însoțiți de Moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Mari Împărați,...
România la un pas de anihilare!
de mihai nedelcu
Din ciclul “Când un deștept se naște, o sută de proști au învățat deja să vorbească” vă prezentăm ȘTIRILE SERII Stimați telespectatori, bună seara, în continuare vă prezentăm cele mai...
0 zi depresivă
de Aurel Contu
azi ies în oraș să fac o plimbare de plăcere după o lungă perioadă de stagnare, care, de fapt, era o stare mascată de depresie. Mă gândesc în timp ce cobor scările să-mi cumpăr ceva de încălțat și o...
Predicat; Biserica
de Daniel Aurelian Rădulescu
Măcar era barba, nelipsită pentru râs în... , ceva mângâiere, chiar și albastră pentru o inimă de aceeași culoare. Nici asta nu mai face parte din recuzită, cum nici vocalizele pe o cutumă cu aceeași...