"Mergeam în întuneric și fără nici o țintă" – 9553 rezultate
0.07 secundeMeilisearchCiprian Cioiulescu
M-am născut și am copilărit în Brașov. Am locuit în extreme: cartierul Steagul Roșu, actual Astra și Calea Poienii. Grădinița și școala generală le-am facut “la nemți”, liceul “la români”, la Info – Revoluția m-a prins într-a zecea. Am participat fără să vreau la revolta din Brașov din ‘85, mergeam în Prund la meditații de Română. Mi s-a părut distractiv, deși pe undeva mi-era teamă. Deși eram de mic pasionat de calculatoare, am studiat Medicina la U.M.F. – Informatică știam deja destulă, iar Pishologia mi se părea cu aplicare prea limitată. Mi-am dat seama însă repede că n-am ce trebuie ca să devin medic. M-am mirat că mulți colegi care aveau și mai puțin din acel dar, nu-și dădeau seama. Majoritatea spuneau că este “o meserie bună”. Ciudat. Am terminat Medicina și am creat … o firmă de soft, în București. În 2000 am plecat cu tot cu mica mea echipă în Germania, cu Greencard. Am suferit, am învățat, m-am însurat. Am călătorit mult. M-am specializat în Project Management și am văzut...
2 poezii, 0 proze
bogza gheorghe
Simetrie - Marin Sorescu Mergeam asa, Cand deodata in fata mea, S-au desfacut doua drumuri : Unul la dreapta, Si altul la stanga, Dupa toate regulile simetriei. Am stat, Am facut ochii mici, Mi-am tuguiat buzele, Am tusit, Si-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, Dupa cum s-a dovedit dupa aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos sa mai dau amanunte. Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua Prapastii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga, Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant, Gramada cu mine in cea din stanga, Care, vai, nu era cea captusita cu puf! Taras, m-am urnit mai departe. M-am tarat ce m-am tarat, Si deodata in fata mea S-au deschis larg doua drumuri. "V-arat eu voua !" - mi-am zis - Si-am apucat-o tot pe cel din stanga, In vrajmasie. Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica. Si la prima rascruce M-am daruit cu toata fiinta Celui din dreapta. Tot asa, Celalalt trebuia...
4 poezii, 0 proze
Daniel Ciolea
M-am nascut intr-o perioada tulbure pentru toti, pentru ceilalti pentru ca nu stia nimeni de capu lui, pentru mine pentru ca eram inca prea mic ca sa fac la fel. Am urmat cursurile renumitei scoli de speologie Traian Vuia din Cluj-Napoca. Ma fascineaza zborul stelelor prin spatiul galactic, de unde si increderea mea in zodiacul Chinezesc. Am fost de mic copil pasionat de poezie. Tin minte ca de cum am inceput sa cunosc alfabetul, am vrut sä citesc poezie. Imi placeau Cosbuc si Stanescu. Imi place si muzica de toate felurile, stepp-ul american si picturile lui Alban Berg (pictorul elvetian de origine marocana - chiar i-am citit de curand biografia, un mare geniu!) Nu prea ies cu fetele pentru ca sunt timid din fire. Colegii mei chiar asta imi spuneau cand mergeam la discoteca la Hali-Gali in Cluj, ca eu nu o sa pot niciodata sa agatz fetele pentru ca nu sunt smecher. Sun tun baiat linistit, vreau sa imi fac o cariera, sä imi iau o masina tare si sä fumez iarbä, ca sa ma simt bine cu...
37 poezii, 0 proze
Lu Yuan
Adevăratul nume îi este Liu Bangiu,. S-a născut în anul 1922 în provincia Hubei, regiunea Huang Po, China. Cărți publicate: Basme (1942); Încă un început (1947); Cântările omului (1983); O astfel de poezie (1985); Mergem înspre mare (1990); A mai publicat și volume de eseuri printre care: Usturoiul și mierea (1986); Nici flori nici ceață (1991) ș. a. În prezent are statutul de liber profesionist.
1 poezii, 0 proze
istode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
Iulia
CRed ca viata merita traita. ca fiecare zi care vine poate aduce ceva mai bun decat cea dinainte. ca merita sa traiesti fiecare clipa fie si numai ca sa afli ce urmeaza. nu cred ca exista destin ci ca toti ne cream propriul drum pe care-l construim in timp ce mergem. si ca vom ajunge intr-o zi undeva, oriunde.
4 poezii, 0 proze
Francisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
Mergeam în întuneric și fără nici o țintă
de Ștefan Octavian Iosif
Mergeam în întuneric și fără nici o țintă, Cu fruntea încrețită, cu ochii în pământ, Să plâng de mult uitasem, uitasem chiar să cânt, Căci fericit e-acela ce plânge-amar sau cântă Atuncea când se...
Promisiunea
de Cristian Tanasescu
Promisiunea \"Heureux ceux qui n\'ont pas vu, et qui ont cru!\" Jean 20, 29 Pasii il purtau fara nici o tinta pe strazile orasului acela strain, se faceau deja cateva ore bune de cand ratacea si tot...
Pedeapsa
de Claudiu Moldovanu
În jur numai întuneric și din când în când se auzea un lătrat și apoi mai multe, un muget de vacă... În rest era liniște, căci noaptea rar treceau oameni pe acolo….și trenurile erau destul de puține....
haina de dar (capitolul 15)
de magdalena chirilov
În momentele acelea simțeam exact ce simțea ea, îmi intrase prin carne și prin oase ghemulețul plin de viață care nu vorbea mult și care totuși spunea atât de multe prin felul ei de a fi. Bucuria ei...
despre fete si chestii rusinoase
de Mihaela Plesa
Ca fetele erau diferite de baieti am stiut-o inca din fata blocului, cand eram exclusa de la anumite jocuri: tubermanele, piscaricele, hotii si vardistii, chiar de a pitulusul uneori. - Esti prea...
Ziua prostului - partea a 8-a
de Liviu Nanu
Poetul se așeză tacticos la masă, își aprinse o țigaretă, sorbi zgomotos din cafea și începu să citească din jurnal: 10 octombrie a.c. „Am visat că mergeam cu mașina personală și, la intrarea în...
Pădurea și omul
de Viorel Darie
Pădurea și omul Pădurea La început a fost pădure. Pădure, pădure, pădure. Se-ntindea oriunde priveai cu ochii. De fapt, atunci nici nu era pădure. Erau doar copaci. Copaci mari, uriași, cu coroanele...
Bancomatul cu poezii
de petre bucinschi
Bancomatul cu poezii- fragmente Azi am rupt câteva file moarte din calendar ele mi-au bărbierit în tăcere amintirea unei fete frumusețea ei și astăzi îmi arde dorința ca un acid îmi amintesc de fata...
sera de ficuși de la etajul șapte
de ștefan ciobanu
țin minte și acum că urcam când am pus piciorul drept pe prima treaptă aveam vreo trei ani și când am ajuns la etajul șapte trecusem bine de treizeci pe drum mă surprindeam surprins de mâzgălelile...
Lanțul slăbiciunilor
de Iakab Cornelia Claudia
Afară era un ger de crăpau pietrele și în casă era cam la fel. La ultimul etaj se dârdâia pe rupte, la parter mai era cât de cât cald. Doamna Marieta era îngrijorată pentru nepotul său, care răcise...
Cartea de fericeala
de Gabriel Enache
Dacă există un lucru... (nu, nu pot începe să-mi descriu prietenii cu un clișeu, pentru Dumnezeu!!) Să reiau... Cel mai mult (?) îmi place să ies cu amicii mei. Fie în parc, pe banca de lângă...
Viața mea zbuciumată și adevărată, de Dumitru Caragiu (1904-1983) (I)
de florin caragiu
Bunicul meu, Dumitru Caragiu, unchiul actorului Toma Caragiu, s-a născut în 1904, într-o familie de aromâni, în zona Munților Pindului. Avea un remarcabil talent de povestitor. A și scris despre...
La cules de rodii în cartierul Rahova 48
de Anni- Lorei Mainka
Este vară târzie 1985. În Piața Amzei văd pe o tarabă o legumă neobișnuită, alături o grămăjoară verde, biluțe, un fel de verze pitice. Pe altă tarabă un păpușoi mai mic, din frunze albe-gălbui. M-am...
