"Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar!" – 22153 rezultate
0.03 secundeMeilisearchiza
In viatza conteaza mai mult frumusetzea interioara care e veshnica decat cea exterioara care dureaza decat o perioada
5 poezii, 0 proze
Mihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
nimeni mai-special
sunt un om normal ca tine
1 poezii, 0 proze
Ma Mai Cheama Si Maria
1 poezii, 0 proze
nu mai vreau profilu
asta e un cacat de site
1 poezii, 0 proze
poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
Alexandra Marinescu
3 poezii, 0 proze
Boar Razvan Lucian
lucrari marunte
2 poezii, 0 proze
Marius
mai nimic ... un om normal (cred) :))
1 poezii, 0 proze
Stoica Robert-Ionutz
Mai nimik,am 17 ani si nam ce face!
2 poezii, 0 proze
Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar!
de Anna Ahmatova
Lui M. Lozinski Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar! Ce imposibilă e tristețea, ce zadarnică așteptarea! Ș din nou la menajerie cerbul cu glas de argint, amar, Vorbește de aurora...
Închisoare
de Daniela Luminita Teleoaca
Atinseseră foarte probabil punctul acela paroxistic al suportabilității durerii în ordine umană. De aceea poate își permiteau (sau nu avuseseră încotro?!) să existe firesc, ba chiar cu urmele unei...
Închisoare (2)
de Daniela Luminita Teleoaca
Atinseseră foarte probabil punctul acela paroxistic al suportabilităţii durerii în ordine umană. De aceea poate îşi permiteau (sau nu avuseseră încotro?!) să existe firesc, ba chiar cu urmele unei...
Bila albă, bila neagră
de Adrian Țion
Adrian Țion Bila albă, bila neagră Cu laptopul ăsta n-ai treabă câțiva ani, m-a asigurat vânzătorul negricios și hirsut, desfăcând dezinvolt cutia în care era ambalat neprețuitul obiect cu formă de...
Poetica abstractizării erotice la Nichita Stănescu (I)
de Dragoș Vișan
Cel mai de seamă poet al neomodernismului, Nichita Stănescu a inovat chiar asupra limbii literare, schimbând radical viziunea și expresivitatea lirică după cel de-al doilea război mondial. De la un...
Azi e ieri, mâine e azi
de Zoltan Terner
N-ați băgat de seamă ce cuvânt găunos este cuvântul „acum”? De-abia ai apucat să-l pronunți și „acum” a și devenit „atunci”. Adică trecut. Cât ține o clipă? N-ai timp nici să-ți dai seama de ea că a...
Il Tempo
de Posogan Horea
Cerul de siliciu... Ziua un ochi mare de topaz fluid și unul mai mic noaptea, rece ca cel al unui mort... Undeva în tine, adânc, atât de adânc încât nici măcar nu ești sigur de prezența ta acolo,...
[dacă te lași locuită în întregime de melancolia mea]
de Daniel Dăian
de hienă niciun pustiu nu o să mai urle în urma ta treptat îți vor crește aripi și în fiecare noapte te vei plimba de una singură în jurul luminii ca un altfel de fluture unde exoticul este mai puțin...
Pulbere roză speranța
de Ion Panait
Domnul în capul mesei cânta aleluia, avea vulpi în barbă și mai râdea uneori, atunci când își trăgea duhul - v-am păcălit, parcă spunea, iată cum își urmează calea unitatea ei de măsură, respirația...
Actul I
de Paul Bogdan
Actul I Personaje: Eu (Acest act se întâmplă în capul meu. Pe scenă nu se mai află nimeni în afară de mine. Stau cu fața la public, în picioare, îmbrăcat într-o cămășoaie albă. Din când în când...
