"Mai bine să lăsăm amintirile să doarmă" – 22153 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
EBElisabeta Branoiu
http://www.myebook.com/index.php?option=ebook&id=99371 Sunt o ființă simplă, modestă, doresc ca Sufletul meu să rămână pururi un spirit nobil, plin de morală și demnitate. Îmi place Literatura... Consider că progresul material și spiritual al umanitații este urmarea unor valori pe care civilizația omenească a știut să le transmită de-a lungul istoriei în mai toate marile opere ale literaturii Din multitudinea de argumente care susțin această afirmație, gândul mă poartă către primele Scrieri Literare, Evangheliile Apostolilor lui Iisus, opere din care pot fi extrase "invățăminte bune pentru suflet și înfrumusețarea vieții". "Una din marile greșeli ale omului, este că, fuge de cruce, fuge de suferință!" spune Pr. Arsenie Papacioc. "Cel mai profund sentiment de dragoste față de fratele tău, este acela de a-i spune adevărul” – spune Sfântul Maxim Mărturisitorul Sa biruim prin blandete pe cei care ne-au ofensat; sa-i castigam prin evlavia noastra! Sa lasam sa-i pedepseasca cugetul lor si...
309 poezii, 0 proze
DRdragos rotea
cand spun ca sunt de-la-mare, stiu ca asta e de cele mai multe ori suficient ca sa devin interesant pentru cealalta categorie, cea de ne-de-la-mare. e un interes superficial, ma ajuta sa leg conversatii, sa fac rost de musafiri vara si... da, cam atat. cred totusi intr-o amprenta pe care o lasa locul din care provii asupra omului care esti. asa ca eu nu-mi gasesc linistea. am un vuiet si o miscare interna continua chiar si cand sunt bine.
1 poezii, 0 proze
TBTatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
AEAnghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
PIpoate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
RGRoxana G
Sunt nascuta pe 30 decembrie 1990(motiv pentru care iubesc extrem de tare ,,luna cadourilor"),la Timisoara. In prezent sunt eleva la C.N.I.C.Bratianu din Pitesti,la Filologie,pentru ca iubesc extrem de tare tot ceea ce ține de literatura,istorie,limbi straine,adica materiile mai ,,visatoare"(la fel cum sunt si eu). Nu prea am ce sa zic despre mine pentru ca nu prea am realizat nimic important pana acum(in afara de ceva olimpiade și cateva scrieri).Unul dintre visurile mele este sa ajung scriitoare,dar pentru asta trebuie sa ma descopar mai bine,sa ma desavarșesc si stiu ca mai este foarte mult de munca pana atunci...Inca de mica m-a fascinat lumea magica a carților,iar ceea ce m-a indrumat inspre scris a fost o vorba inteleapta de a lui Nicolae Iorga :,,Scrie,ca sa nu pierzi florile gandului tau,pe care altfel le ia vantul." Iubind foarte mult florile,nu mi-am dorit ca acestea sa fie risipite de vant si astfel am inceput sa le adun,una cate una,si sa le asez frumos pe o foaie de...
1 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
DEDiana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
Mai bine să lăsăm amintirile să doarmă
de Shalom Ben_Gal
Mai bine să lăsăm amintirile să doarmă de la corespondentul nostru din Bengal O vizită pe plaiurile copilăriei - Iași. Mare îmi parea Copoul în copilăria mea, dar cînd am fost acolo ultima dată parcă...
Carmen
de Monica David
Detectivul Antonescu a plecat iar Carmen a rămas în tăcere. Așezată pe un fotoliu, privea în gol. Era atât de descurajată. Oare cine ar putea să-i facă toate aceste lucruri ciudate și de ce? De ce...
porcul
de Mihaela Rascu
Telefonul insistă în țârâială până când el se hotărî să întindă mâna de sub plapumă și să-l apuce pe bâjbâite: - Sper că ai un motiv întemeiat să suni, e vinerea mea liberă și nici măcar nu e ora...
Ana și conștiința ei sfărmată
de diana vlase
Ana. Pe vremea aceea lucra la editura cea mai cunoscută din oraș. Era corectoare. A primit această slujbă exact când îi era mai greu. Pentru un timp, a simțit că Dumnezeu există. Primea banii la...
Testamentul
de Stoica Nicolae Ciprian
Un scaun ordinar, negru, pe care stă un om plin de urme ale timpului. Vecina lui de scaun privea cu trsitețe în gol, lăsând discuția să curgă ca un râu de munte lin. Și ce dacă era vorba despre...
Rochia de bal (VII)
de Călin Sămărghițan
VII. Filip încerca să recunoască Praga de pe hubloul avionului, peste umărul Francescăi, dar nu recunoștea nimic. De deasupra, era de nerecunoscut. Doar Vltava o vedea, tăind orașul în două, dar era...
o tigara
de diana vlase
Si-a tras o haina groasa peste tricoul alb, sifonat, si a iesit in strada...bazna si liniste. Ciudat. Il napadesc amintirile ca plantele cataratoare pe o casa parasita...singuratatea asta...
Nefericitul anotimp al sorții
de Raducu Bogdan Adrian
Să visez la cortegiul obsesiilor, la toate clipele sfârșitului metempsihozei, prima obsesie paroxistă ce zdruncină lanțurile vieții încă de la prima naștere. Neacceptarea ei ne va elibera de restul...
Grădina chemării [partea a II-a]
de Doru Alexandru
- De ce vrei neapărat să cauți lumea aceea? Larisa, am fost acolo. - Atunci știi de ce, nu? - Larisa, eu… - Te rog! Înțelege-mă. Eu trebuia să lupt în lumea aceea. Eu trebuia să ajung a-l înțelege. -...
Reflexii...
de Oana Izbașa
Azi lumea mi s-a arătat goală. I-am vazut trupul firav, elastic ca o trestie în bătaia vântului adus de suflarea unor cuvinte, uneori reci, alteori mascate sub căldura ipocriziei. Azi mi-am dat seama...