"M-ai ucis" – 22839 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
CUchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
AUAtharvaveda - Nunki Ucseluig
Sunt cine sunt. Sunt OM deci vreau mai mult
3 poezii, 0 proze
CDCarmen Duvalma
Născută pe 19 mai 1958 în Iași. Liceul real-umanist "I.L.Caragiale" (1977), Institutul Politehnic București (1983), Facultatea de Litere a Universității din București (2005). Doctor în filologie, Facultatea de Litere, Universitatea din București, cu o teză dedicată teatrului lui Eugen Ionescu(2010). Debut cu poezie în SLAST (1989) și cu proză în Contrapunct (1992). Colaborări ocazionale cu poezie și proză în SLAST, Contrapunct, Curierul Național, Cuvîntul, Luceafărul, etc. Prezentă cu eseuri în LITERE, Contemporanul.Ideea europeană, Revista Nouă Câmpina. Studii și articole de specialitate, publicate în volumele colective ale unor colocvii și simpozioane naționale sau internaționale. Debut editorial : Visul care mă va ucide (versuri), Editura Vinea, București, 2008, prefață de Cezar Ivănescu. Medalionul de argint(proză),Editura Bibliotheca, Târgoviște,2009. Eugen Ionescu și lumea refugiului total,Editura Muzeul Literaturii Române, 2011. Membră a Societății Scriitorilor Târgovișteni...
17 poezii, 0 proze
ABAndré du Bouchet
André du Bouchet, né à Paris le 7 mai 1924 et mort le 19 avril 2001 à Truinas (Drôme), est un poète français. André du Bouchet passe son enfance en France jusqu’à la débâcle de 1940 qui le jette sur les routes, avec le dictionnaire Bailly de grec sous le bras. Sa famille s’exile aux États-Unis où il passe son adolescence, et mène ses études à l’université d’Harvard, devenant même professeur d’anglais. André du Bouchet revient en France à la fin des années 1940, et commence à écrire des critiques sur Victor Hugo, Baudelaire ou Shakespeare. Ses premiers écrits poétiques des années 1950 paraissent sous la forme de plaquettes qui seront plus tard refondues dans son opus majeur, Dans la chaleur vacante. Sa poésie exigeante, réfractaire à tout embrigadement, s’inscrit dans le sillage de Stéphane Mallarmé et voisine avec celle de Pierre Reverdy ou René Char ; elle ouvre sur un paysage dans lequel erre l’homme, hiératique et pourtant central. Il est le cofondateur en 1967 avec Yves Bonnefoy...
1 poezii, 0 proze
ADana-maria david
Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta. Ceea ce nu mă ucide mă face mai poet. Poezia este o trecere de pietoni între viață și moarte. Fiecare poezie este o reîncarnare sub o altă limbă de moarte. Cu fiecare cuvânt, mi se scurge o picătură de viață. Poezia este singura disciplină în care poetul este indisciplinat. Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeții.
15 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
AMalexandru matei
Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..
25 poezii, 0 proze
Cristina Somcutean
Sunt un element nesemnificativ intr-un univers mult prea mare. Din acest motiv mi-am creat propriul univers. Atrasa de enigme, de noapte de frumusete, si de poezie. Dar REA. "Ucid fara scrupule sau cel mai mic regret Vanand sinistrul aspect nocturn Caci eu sunt placerea durerii tale Picaturi mici si rosii ce cad ca o...ploaie"
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
M-ai ucis
de Balas Anamaria Stefania
Treceai pe lângă mine ca și umbra peste ziduri. Îmi aruncai priviri ce mă ardeau precum un soare. Un soare care nu avea să răsară peste orizonturi fade, Știind că acolo speranța moare.
M-ai ucis lent...
de Madalina Ionescu
Mi se părea că te cunosc, Dar rănile mă tot opreau Să te cuprind, și e firesc, Jaruri in inimă m-ardeau... De ce m-ai condamnat să sper, Oare-ai uitat cât te iubeam? În suflet ninge și e ger Și-n...
Ziua in care m-ai ucis
de Cosmin Alexandru
Azi a fost ziua in care m-ai ucis, Cand ai plecat fara sa-mi fi vorbit Nici macar un adio nu mi-ai zis Si nici nu ai aflat ca te-am iubit. Tacerea ta ma doare cel mai tare Si azi din nou cu ea tu...
Naștere de mamă
de Cătălin Găian -Konig
Mamă m-ai ucis Atunci când m-ai născut. M-ai compromis Pe moarte. Te mai văd alergând, Þinându-ți apa să nu mă înece De m-ai fi înecat Murindu-mă Și nu născându-mă Mi-aș fi adus aminte de tine...
Crima perfectă
de Nae Catalin Florian
Aseară m-ai ucis... Fără resentimente, fără să-ți pese Fără prea multe explicații. M-ai asasinat cu bucuria ta... Puteai să mă lași să trăiesc în tristețe Mi-aș fi mâncat suspinele Și mi-aș fi băut...
sinucidere sau crima...
de radoi anca alexandra
M-ai lasat sa ucid si ultima speranta de a te mai vedea sub forma acelui inger negru care traieste in sufletul meu mutilat de patimi. Mi-am crestat venele cu cutitul zilei de maine pentru ca tu sa...
Portretul lui Fior L. Gri. Revoltător
de Luminita Suse
nu pot uita de câte ori m-ai ucis mi-ai țintuit brațele de capul patului și m-ai împușcat în stomac apoi ai fugit în curte să îneci țipetele în ploaia instantanee mai târziu am reînviat odată cu...
Taina revelată a unei inimi pustiite
de Bozga Daniel
Nu voi spune nimănui că m-ai ucis în plină vară şi inima mea pustiită în zeci de zări, s-a destrămat şi frunzele uitării ţi-au căzut de vii, cu lacrimi ucise, m-ai respins. Îmi şterg faţa, de lacrimi...
Poem
de chipu din umbra
mi-ai aruncat in ochi praful amintirilor.. m-ai scuipat in obraz si m-ai lasat sa te vad din spate sub pietre mi-am facut culcus, sa ma ascund de ochii tai negri fug si noaptea sub roua...