"Letopisețul unei cronicărese zburată în rochița de casă." – 129 rezultate
0.03 secundeMeilisearchIon Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...
1 poezii, 0 proze
Mihail Kogalniceanu
MIHAIL KOGALNICEANU (1817-1891) Mihail Kogalniceanu s-a nascut la 6 septembrie 1817. Era fiul vornicului Ilie Kogalniceanu si al Catincai Stavilla, \"coboritoare dintr-o familie genoveza, stabilita de secole in vechea colonie genoveza Cetatea-Alba\". Invata mai intii in casa, cu calugarul German Vida, apoi la pensionul francez al exofiterului Cuenim, in noul institut al francezilor Lincourt, Chefneux si Bayard. In 1839 se pune sa redacteze \"Foaea sateasca a printipatului Moldovei\", publicatie nevinovata de economie rurala cu efecte modeste dar sigure. Inca din 1838 deschidea subscriptia pentru o editie completa, dupa mijloacele de atunci, a operelor lui D.Cantemir, in colaborare cu C.Negruzzi. adiotantul avea sa scrie \"Viata Domnului\", avea sa traduca din frantuzeste Istoria Imperiului Otoman, din nemteste Descrierea Moldovei si sa mai ingrijeasca de alte citeva texte. In mai 1840 anunta 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei. In acelasi an pregatea aparitia, ce avea sa...
0 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
Letopisețul unei cronicărese zburată în rochița de casă.
de Jeflea Norma,Diana
Îngrijirea bătrânilor Mândrie,la noi este asigurată Călăii străini le-așterne patul. .
președintele țării nu locuiește la această adresă
de Cătălin Al DOAMNEI
toamna își scrie letopisețul pe frunzele de plumb nedate la topit de când nu mai plouă pământul e beton-armat intru în cavoul ploilor și văd că nici tu nu ai mai venit arbitrul eleganței își acoperă...
Striații
de Aurel A. Conțu
degetele noduroase ale cântărețului orb abia atingeau clapele destul cât să înroșească cerul dimineții cu păsări flamingo terminasem ultimul tangou în brațele străvezii ale nopții tu erai palidă ca...
Cel mai Mare Român al tuturor timpurilor-ȘTEFAN CEL MARE
de keller victor-theodor
Se spune că Moldova nu a fost niciodată mai întinsă , mai bogată și mai respectată ca în acele vremuri, în care faima domnitorului ei s-a răspândit chiar și în apusul creștin si în răsăritul...
Oamenii și arborii
de Valerian Ciobanu
Regele nuc. I-am spus așa doar unui singur om —- lui Ion Ahgelnici și acela de la Cobâlea, căruia odinioară ziarul "Sovietskaia Moldavia" din anii 1967 și 1969 i-a consacrat câteva pagini. La...
O după amiază de octombrie
de Andrei Badea
Când m-a sunat si mi-a spus, zâmbind oarecum, prin telefon: „Cred ca sunt însărcinată” am simțit o bucurie mare, copiii erau parte din planul vieții mele. Mi-au trebuit vreo doua zile ca să cobor din...
Ștefan cel Mare între mit și realitate
de Maria Prochipiuc
Motto Iară prea Stefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănastire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era,că plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți...
Vara tricoului cu numărul 12
de Ghinea Nouras Cristian
Acum N. era destul de mare ca să redacteze un jurnal secret, ce apărea sub formă de ziar scris pe hârtie de ambalaj, după ce renunțase la greoiul letopiseț, pe care îl „picta” cu pana de gâscă muiată...
DEX L
de stanescu elena-catalina
laitmotiv, laitmotive, s.n. - (...) Fig. idee calauzitoare a unei lucrari stiintifice, literare etc. repetata si subliniata in mai multe randuri [scris si : leit-motiv ] - din germ.leitmotiv lapidar,...
Cronica tragediilor mărunte - 22
de marin badea
Zâmbata, of, foaie verde și-o lalea, măi, grea-mi e, Doamne, inima, a zărit fluturând aerul împrejur abia când i s-au umezit ochii de respirația șuierătoare a dragostei, toată mirosind a vin tânăr, a...
Curiozități poetice
de George Topârceanu
În opera multor poeți mari și mici, poți găsi câteodată – dacă le cauți – curioase scăpări din vedere, care contrazic violent ordinea naturală a lucrurilor. Mai cu seamă începătorii excelează în...
Al. Dobrescu: Pirateria intelectuală
de Valeria Manta Taicutu
„Corsarii minții” (Editura EM.OLIS, Iași, 2007, nu reprezintă, după cum mărturisește Alexandru Dobrescu în Argument, „o vânătoare de vrăjitoare”, nici o manifestare civică a vreunui tribunal literar:...
Semne
de Daniela Luminita Teleoaca
Noiembrie umed-târziu cu ceață și junghiuri. Presentimente. Mai nimeni cu care să le împărtășești. Acoperirea spaimei cu șalul din cașmir. Cu autosugestia cireșului încărcat cu zăpadă, fericit în...
Schimbarea din jurnal
de Ionescu Miki-Dan
Schimbarea din jurnal de Dan Ionescu La editura Limes din Cluj-Napoca, Daniela Gifu publică „un jurnal de inițiere spirituală”. Cifra 33 de pe copertă indică vârsta de la care se prospectează...
Cronica tragediilor mărunte
de marin badea
1. Uluit sunt de darurile tale, de toată generozitatea și de această cumpănă de peste vremi care ne desparte în primeniți și plini de tulburare, când zilele curg precum apele-n câmpie, cu lentoare și...
pe Scara de Raze
de FLOARE PETROV
iubirea solară este furnizoare de extaze, a plămădit în mine un ideal măreț, cu toată conștiința îl descriu în fraze, să completez cuprinsul unui letopiseț. ce îmi oferă viața nu e puțin lucru, toate...