"Lenuţa" – 1038 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
Ștefănescu Romeo-Nicolae
Ofițer de carieră în Forțele Aeriene Române Scriu poezie de dragoste și religioasă. Hobiuri: Călătoriile, patinajul artistic,îmi place să cânt și să ascult muzică de calitate. Cunosc limba engleză. Apariții: Suplimentul cultural-religios Bună Ziua Brașov. În curs de apariție două volume de poezii. Apariții în emisiuni culturale la televiziuni naționale și locale. Recitaluri de poezie în diverse spectacole din țară. Motto: ,, Gândește cu inima și simte cu mintea ,, ,, În viață, noi oamenii ar trebui să înțelegem, că ceea ce contează este, ce suntem și nu cine suntem, ce facem și nu ce știm să facem pentru aproapele nostru,, ASiIiVro Contact: asiiivro@yahoo.com http://cuvintealese.ning.com/profile/StefanescuRomeoNicolae http://rogrup.net/profile/StefanescuRomeoNicolae http://lenusa.ning.com/profile/StefanescuRomeoNicolae http://www.agonia.ro/index.php/author/0029548/ȘTefăNescu_Romeo-Nicolae http://fundatiadostoievski.ning.com/profile/StefanescuRomeoNicolae...
167 poezii, 0 proze
Clemente Rebora
Clemente Rebora s-a născut la Milano la 6 ianuarie 1885 și a murit la Stresa (1 noiembrie 1957). A absolvit Facultatea de Litere din Milano, fiind apoi profesor în diferite școli și ocupându-se și cu activitatea publicistică (e prezent în revista florentină „La Voce”). Chiar editura revistei „La Voce” îi publică în 1913, volumul de debut Frammenti lirici. După experiența traumatisantă a războiului (la care participă ca infanterist), în 1922 publică placheta Canti anonimi. Este un bun traducător din Tolstoi, Gogol și Andreev. Se va călugări în 1933, iar din 1936 va fi prelat la Stresa până la moarte. Receptarea și integrarea „fragmentelor lirice” în tradiția poeziei de valoare din prima jumătate a secolului a fost lentă; dacă inițial trece drept un poet oarecare, ba chiar este total respins de un critic de importanța lui E. Cecchi, abia în 1937 va fi reabilitat de Gianfranco Contini, fiind considerat un expresionist de talie europeană. Criticul Vincenzo Mengaldo insistă asupra...
0 poezii, 0 proze
Bartolo Cattafi
S-a născut la Barcellona (Messina) la 6 iulie 1922. A urmat studii de drept fără a-și exercita vreodată profesia, dar menținându-se tot la fel de distant față de orice ambianță literară. A călătorit în Europa și Africa, rămânând însă totdeauna fidel peisajului messinian. Debutează editorial cu placheta Nel centro della mano (1951), după care au urmat: Partenza da Greenwich (1954); Le mosche del meriggio (1959); Qualcosa di preciso (1961); L\'osso, l\'anima (1964); L\'aria secca del fuoco (1972); La discesa al trono (1975); Marzo e le sue Idi (1977); L\'allodola ottobrina (1979). A murit la Milano la 13 martie 1979. Acest poet ce „se preface pentru a supravieții printre morții trufași/mai mult mort decât viu”, a învățat bine lecția poeziei metafizice montaliene și a depășit-o; în fragmentarea impresiilor desprinse din pânza realului el țese cu o lentă plictiseală tragică câteva pete, câteva „dâre” ale propriei existențe ce se colorează brusc în roșu și dau strania senzație că extincția...
0 poezii, 0 proze
Lenuţa
de Ștefan Petrea
te iubesc, Lenuţo, zău că da, crede-mă, îţi jur Lenuţa mesteca seminţe cu pizda pe bordură, gaură astupată de pietre eu stăteam în genunchi în faţa ei şi o rugam, Lenuţo, hai să ne facem casă de...
Vazand ce voia Lenuta, repede-am stricat caruta.
de dumitru cioaca-genuneanu
vazand cum cu-a mea avere ea de fapt era-n amor eu, timid, mi-am dat parerea nu verbal ci... c-un picior.
Autoironie -apare Lenuța-
de Ștefan Petrea
Tot mângâind secretele pe fese Mi se-ntărește-al întrebării falus Că în mister cuvintelor egalu-s În umbra care-n noapte iar se bese. În sânge-apare viciosul calus, În os de paradigme ne-nțelese,...
De ziua ta Elenă, Lenuță, Ilenuță
de Ruse Ion
Am cunoscut o Ilenuță, dar, A dispărut! Fi'ndcă m-a scos din minți Am căutat-o și în calendar, Și-s fericit... că nu e printre sfinți!
Diana-Copilăria, partea XI
de Liliana Pintocara
Lenuța, o fata de 24 de ani, cu un păr lung, roșcat și ochii verzi, era vânzătoare la alimentara din cartier. Se logodise de câteva luni cu un băiat de vârsta ei, brunet, cu părul ondulat și ochii...
Să fii silitor!
de Aurora Luchian
Lenuța e silitoare A luat o notă mare! Robert s-a cam lenevit Abia șase a primit. Își ronțăie unghiuța Și-o privește pe Lenuța: \"Uite ea ce zâmbitoare, Iar eu sunt întristat tare... Voi sta cu...
Șah la regină - Capitolul XI - ultima parte
de Helia Rimoga
Tanti Lenuța adoptase o anume concepție conform căreia tot ce ți se întâmpla în viață era o răsplată a faptelor tale. Văzută în această lumină, nicio revoltă împotriva altcuiva nu mai era...
Comunicare
de Mihaela Velea
\"LICA + LENUTA = LOVE\" Ceva de genul ăsta găseai(sau poate încă mai găsesti) scris pe bănci la școală, pe băncile din parc, pe scoarță de copac, pe ziduri și uși cu totul nepotrivite, precum cele...
Pi colo, pi din\'colo
de Jianu Liviu-Florian
PI COLO, PI DIN’COLO - Tanti Lenuta, unde este Vasilie? - Pi colo, pi din’colo! - Si Maria? - Pi colo, pi din’colo! - Mama-mare, I-auzi ce zice Lenuta! - ? - Tu, Lenuto! - Ie! - Ce-I, tu? -...
Corespondenti
de aurelia chircu
O chema Ileana, dar toata lumea ii spunea “ Lenuta ” , caci asa o alintau si pe nasa care o botezase, iar familiei i se paruse deplasat sa o strige altfel sau sa-i adauge un al doilea nume. Sau poate...
De-ale cărturăriei de odinioară (1)
de Doru Ciucescu
Recreația de la ora 11.00. Lenuța Gogoșescu, profesoară de muzică, o femeie cu forme de contrabas, cu părul scurt, vopsită intenționat sau nu în șuvițe albe și negre, ca o claviatură de pian, cu un...
D'ale satului(poezie în grai)
de Dozescu Adelina
Gimineața bagea Tie ia chimeșa sî să îmbracă Niși lumină nu-i afară ,merje șî dă fân la vacă Să trejășce șî Lenuța, șî il bombănie dă zor: -Unge ai pus telecomanda să văz la televizor? -El să fașe că...
Hoții
de Nicolae Diaconescu
Hoții Urcam coasta numai grohotiș din capul satului, când am ajuns-o din urmă pe țața Lenuța Șchioapa. Abia își târșea piciorul de ostenită. - Bună ziua, cum o mai duci cu sănătatea ? - Nu mă plâng !...
Proasta satului
de Nicolae Diaconescu
Proasta satului Să gândim pozitiv Seria “Femei celebre” Când eram copil, Proasta era țața Lenuța, șchioapa din capul satului..Lumea n-o lua în serios chiar dacă porumbul îl săpa bine! Faima i se...
podul
de Ioan Postolache-Doljești
după alesul oilor și prima zăpadă abia așteptam să se pună ghergheful prinsesem ușor vicleșugul alesului și-mi plăcea dar și ce întâmplări bârfe și glume de multe ori cam slobode gustoase pe care...
Să nu exagerăm, dragă!
de Bogdan Nicolae Groza
Steluța intră val-vîrtej în casă și începe să-l cicălească pe bărbatul ei, Gogu, care se uita liniștit la televizor, la un meci de fotbal. - Auzi Gogule vin acum de la Lenuța. E tare fericită. Soțul...
