"Le vase de Lydile" – 20663 rezultate
0.02 secundeMeilisearchHenri de Régnier
Né le 28 décembre 1864 à Honfleur d`une vieille famille de l`aristocratie, Henri de Régnier poursuit des études de droit avant de se consacrer à la littérature. Il collabore à diverses revues sous le pseudonyme de Hughes Vitrix, soulignant ainsi son admiration pour Hugo et Vigny. Son premier recueil, Lendemains (1855), porte l`empreinte de cette influence. Puis il fréquente, avec son ami Francis Vielé-Griffin, le salon de Mallarmé et il est l`un des plus appréciés du maître parmi la jeune génération symboliste. À cette époque, il utilise couramment le vers libre. À partir d`Épisodes (1888), ce symbolisme s`accentue jusqu`à atteindre son apogée dans Les Jeux rustiques et divins (1897). Dans le poème « Le Vase », un des plus beaux, l`inspiration artistique est figurée dans le travail du potier. Mais déjà la recherche de plus en plus affirmée d`effets plastiques oriente Régnier vers le Parnasse : en 1896, il épouse la seconde fille de Heredia (Marie) et se brouille avec Vielé-Griffin...
4 poezii, 0 proze
Max Waller
Léopold-Nicolas-Maurice-Édouard Warlomont, mieux connu sous son nom de plume Max Waller (Bruxelles, 24 février 1860 - Saint-Gilles, 6 mars 1889) est un poète belge. Il est l'un des fondateurs de la revue littéraire La Jeune Belgique* en 1881. Max Waller avait vingt ans en 1880 lorsqu’un groupe de jeunes écrivains, enthousiastes comme lui, prirent conscience de l’originalité de leurs œuvres et que, dans le vaste empire de la littérature française, existait une littérature belge dont les caractères spécifiques s’affirmaient. C’est ainsi qu’ils fondèrent en 1880, la Jeune Revue Littéraire qui en 1881, prit pour titre définitif «La Jeune Belgique» et pour emblème un écusson barré de la fière devise «Ne crains». Bientôt un public lettré, en Belgique et à l’étranger, comprit l’importance de ce mouvement qui lui révélait la littérature belge et le talent d’une pléiade d’écrivains, collaborateurs de la revue, tel que Camille Lemonnier, Maurice Maeterlinck, Emile...
1 poezii, 0 proze
Juan Fernández de Heredia
Juan Fernández de Heredia, en aragonés Johan Ferrández d'Heredia (1310?, Munébrega, (Zaragoza) - 1396). Escritor, mecenas, político y diplomático aragonés al servicio de Pedro IV de Aragón y gran maestre de la Orden de San Juan de Jerusalén. Heredia nació hacia 1310 en Munébrega (cerca de Calatayud, actual provincia de Zaragoza). En 1328 ya era miembro de la Orden del Hospital, ocupando cargos en Alfambra y Villel (1333). Llegó al honor de Castellán de Amposta en 1345, la dignidad más alta de la Orden en la Corona de Aragón. En 1355 es prior de la Orden en Castilla. Desde 1356, el apoyo de Inocencio VI le vale ser prior de Saint-Gilles, afincándose en la corte papal de Aviñón, donde el Papa lo nombra gobernador de la ciudad y le encarga su defensa, para la que mandará construir unas famosas murallas. Mantendrá buenas relaciones con los siguientes papas Urbano V y Gregorio XI, así como con el también aragonés Benedicto XIII (antipapa); de hecho, y siempre según el gran historiador...
1 poezii, 0 proze
Ralu Nantu
am o mie de vise si un dumnezeu care le pune in ordine am putin mai putin de douazecisicincideani am parul balai am un plans de copil n-am inca un copil am un barbat pe care il scriu si care ma scrie am multe de scris acum va iubesc
6 poezii, 0 proze
Elena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Ion Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
Albu Denisa
Intr-o zi,intr-un moment de meditatie profunda, am auzit batai in poarta mintii mele...ce-ar fi daca ti-ai asterne pe hartie gandurile inaripate? sunt prea pline de speranta si de iubire ca sa nu le cunoasca si ceilalti...merita o incercare!...poate astfel o sa invete si ceilalti sa...primeasca si poate chiar sa daruiasca la randu-le...(luati aceste din urma cuvinte ca pe un indemn la creatie!)...eu asta vreau sa fac in continuare. si sper sa reusesc. pentru ca imi doresc sa renasc si sa fac sa renasca iubirea odata cu mine...
13 poezii, 0 proze
Iulian Hermeziu
Deoarece biografiile le consider un fel de „blind date” cu trecutul, pentru a nu vă pierde răbdarea cu chestiuni ce le pot scrie și altii dupa ce mor, am să creionez succint câteva date despre mine: -născut in Bacău la data de 4 iulie 1980; -strămutat din Bacău la Bucuresti in interesul de a studia ceva; -am inhalat vreo patru ani de facultate de filosofie și jurnalism, fără licența-deci, nefinalizată. -actualmente mă prefac a ma juca de-a fotograful, graficianul (dtp-istul), web-adminul unor cluburi foarte cunoscute din Bucuresti. -mizez pe ideea de a ,,incepe” altă facultate insă sunt in dubii. -planuri de viitor: advertising. -vise: aș vrea sa fiu recitat la școala de copiii din cls. I-XIII, iar cei de a XII-a să-și dea duhul până invață comentariile pe-de-rost a poeziei macabre athomusciene.
10 poezii, 0 proze
Florina Petre
Data de nastere: 06-30-1980, Tg-Jiu, Gorj. Pasiunile mele: Filosofia, Psihologia, Muzica, Mass-media, Limbile straine si Pictura. Cand lucrez ma simt libera... Pentru mine pictura inseamna totul si in viata mea detine un rol primordial. Ca mai toti pictorii, am lumea mea... O lume a cuvintelor pictate cu pasiune... In viata de zi cu zi sunt o persoana cat se poate de normala, cu vise, sperante, dar in lumea mea nu sunt decat cuvinte pictate in mii de nuante... o ploaie de vara in anotimpurile vietii… in fata oamenilor voi straluci sau nu, dupa cum am slefuit mai mult sau mai putin lucrarile mele... Tablourile, eseurile... le vor privi, le vor citi in graba sau in soapta, descoperindu-ma incet, incet, caci dincolo de vorbe si culori sunt doar eu... un simplu om...
10 poezii, 0 proze
Vlad Fratila
M-am nascut recent, am avut vise si iluzii, am trait si am simtit, am vazut si am regretat, am auzit si am plans...si am impresia ca ascultand Bjork, chiar le-am vazut pe toate, si nu mai am nimic de vazut.
1 poezii, 0 proze
În ajunul Crăciunului și-n decembrie 1940
de Dragoș Vișan
La noi, de Ajun, se făceau împărțeli de fasole, prescuri (cu bomboane), murături. De Crăciun se împărțeau din nou caltaboși (din carne, și orez, fierți – se mâncau fierbinți), sărmăluțe și friptură....
la apus
de Camelia Jipa
La apus în fiecare zi mor atâtea iubiri că nu ne mai încap în suflet mormintele și am început să le ardem, să le aruncăm pe ape, să le presărăm în vânt sau să le ascundem în vase de lut, așezate pe...
Căutătorul pietrelor marine
de Dragoș Vișan
Ce era prin Marea Neagră azi am răscolit în grabă, să le-nșir pentru podagră, să le vând pe o tarabă Cin' le va călca în noapte se va vindeca de'ndată, cine le va prinde-n șoapte va fi afectuos ca...
Povestea Comunismului
de Stancu Leliana
Frumos se mai auzea Vâlceaua susurând printre pietre, în spatele casei. Pe vremea aceea nu puseseră grătarul sus, în munte, și apa venea plină de păstrăvi. Copiii stăteau în postava ce plutea pe sub...
Comoara aceasta în vase de lut
de Alexandru Mărchidan
milioane de flori se duc în fiecare an pe lumea cealaltă a florilor și nimeni nu-și face timp să le plângă poate nici măcar gândul nu le încolțește în adâncul-înalt timpul a fost arvunit pentru...
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
de Paul Pietraru
- Frumoasă poveste, tristă, dar frumoasă şi adevarată, te-am lăsat intenţionat să-ţi expui amintirile, cele mai multe îmi sunt familiare, puţine nu le cunoşteam, oricum, esenţa am trăit-o şi eu....
Bătrânul de lângă pod
de Ernest Hemingway
Bătrînul cu ochelarii cu ramă de oțel și cu hainele pline de praf se odihnea pe marginea șoselei. Pe podul de vase de peste fluviu treceau căruțe și camioane, bărbați, femei și copii. Căruțele, trase...
portret de anonim
de Cosmin Brehoi
Privind dintr-un anume unghi am piele de crocodil mărginit de explicația unui tunet dement îmi pierd noaptea și vara de copil, dă-mi-le înapoi ca pe gânduri solidificate-n ciment clementine furate în...
Artă de Cucuteni expusă la Roșiorii de Vede
de Argeseanu Gabriel
Vinerea trecută, la Centrul Cultural din Roșiorii de Vede a avut loc vernisajul expoziției „Fascinația Culturii Cucuteni. Arc peste timp”, în fapt o dublă expoziție eveniment. Pe simeze aflându-se,...
Delir
de HALUPA ALEXANDRU
Mâncam resturi de timp în vase de sânge. Vasele de sânge spălate cu apă neizvorâtă, apa neizvorâtă biciuită cu lumină. Cu lumină în frunte călăream iapa întunericului. Iapa întunericului era...
