Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"La bustul lui Eminescu"23931 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
44 rezultate

profa-la-liceu

ColecțieRubrică3 texte

Jurnalul unei profe de liceu

indemn-la-nesupunere

ColecțieEbook61 texte

Îndemn la nesupunere

de Liviu Nanu

cronici_eliad

ColecțieEveniment8 texte

Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad

de Radu Herinean

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

Constantin BrâncușiCB

Constantin Brâncuși

AutorClasic

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îi pronunță numele Brancusi. Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține "mențiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu...

4 poezii, 0 proze

CB

Constantin Brâncuși

AutorClasic

Constantin Brancusi, este un sculptor roman celebru, unul din primii mari creatori din arta moderna. BRANCUSI, Constantin (Hobita-Pestisani, Gorj, 1876 - Paris, 1957). Urmeaza Scoala de meserii din Craiova (1894-1998), apoi Scoala nationala de arte frumoase din Bucuresti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon. Mai realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu (1912) in curtea Spitalului militar din Bucuresti. In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscrie la Scoala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de...

0 poezii, 0 proze

LB

la ce bun?

AutorAtelier

Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...

1 poezii, 0 proze

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initialaPI

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala

AutorAtelier

La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.

4 poezii, 0 proze

Jean de La BruyèreJB

Jean de La Bruyère

AutorClasic

He was born in Paris, not, as was once thought, at Dourdan (in today's Essonne département) in 1645. His family was middle class, and his reference to a certain Geoffroy de La Bruyère, a crusader, is only a satirical illustration of a method of self-ennoblement common in France as in some other countries. Indeed he himself always signed the name Delabruyère in one word, as evidence of this. He could trace his family back at least as far as his great-grandfather, who had been a strong Leaguer. La Bruyère's own father was controller general of finance to the Hôtel de Ville. The son was educated by the Oratorians and at the University of Orléans; he was called to the bar, and in 1673 bought a post in the revenue department at Caen, which gave him status and an income. His predecessor in the post was a relation of Jacques Benigne Bossuet, and it is thought that the transaction was the cause of La Bruyère's introduction to the great orator Bossuet, who from the date of his own...

3 poezii, 0 proze

CS

Cristian La secret

AutorAtelier

Nascut 1975 AC - inca traiesc

4 poezii, 0 proze

RC

renunt la cont

AutorAtelier

7 poezii, 0 proze

JF

Jean de La Fontaine

AutorClasic

Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.

27 poezii, 0 proze

JF

Jean de La Fontaine

AutorClasic

Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.

0 poezii, 0 proze

Cuviosul Ioan de la ValaamCV

Cuviosul Ioan de la Valaam

AutorClasic

Staretul Ioan de la Valaam a fost unul dintre marii duhovnici ai secolului XX, desi ramas necunoscut de multi . In scrisorile sale se regasesc asemanari cu arhimandrit ul Sofronie Saharov, ucenicul Sfantului Siluan. Asemenea acestuia din urma , care avea doua ierni de scoala, parintele Ioan provine dintr-o familie de tarani din Rusia. Adevarata sa scoala a fost rugaciunea si smerenia , caci "teolog este cel ce se roaga si cel ce se roaga este teolog". In viziunea Cuviosului Ioan, noi nu vom fi judecati dupa numarul închinaciunilor ori al metaniilor, nici dupa respectarea formala a multora din regulile exterioare ale credintei, ci dupa dragostea de Dumnezeu și de aproapele, de care depind duhovniceste viata și moartea noastra. Calea Dragostei, esentiala pentru a primi harul, implica însa virtutea smereniei în nenumaratele sale aspecte, asupra carora parintele nu contenește sa revina: cunoașterea propriei pacatoșenii, pocainta, necontenita învinovatire de sine, iertarea, dragostea de...

37 poezii, 0 proze

La bustul lui Eminescu

de Cincinat Pavelescu

Pădure! Ningi câteva frunze Pe fruntea-i de aramă rece. Tu, ce rămâi nepieritoare Ca geniul, când totul trece! Zi vântului să-i cânte doine De dragoste sau haiducești, Poetului ce-a fost mândria...

PoezieClasic

monolog la bustul lui Eminescu

de Stefan Cretu

Þi-au scos ochii cu o daltă. puțini o știu, a fost odată, se temeau de-a ta privire, ce trezea o omenire, din somnu-adânc, fără de visuri, impus cu arme si prin scrisuri. cei treziți au protestat, în...

PoezieAtelier

in apararea literaturii

de postu marin

Sunt un cititor simplu, fara pretentii critice. Cumpar la intamplare si citesc ziarele care cred ca imi pot spune ceva despre ce se intampla in tara noastra. Citesc si din considerentele ca sa observ...

EseuAtelier

O remodelare a feței fără vârstă în cireșar

de Dragoș Vișan

M-am plimbat printre blocuri vechi bucureștene cu trei etaje cu arcade-n Vatra Luminoasă magazine curți interioare am cotit-o înspre zone de case pe străzi frumoase ca Victor Manu Ion Coravu și apoi...

PoezieAtelier

MIHAI EMINESCU LA LUGOJ – 4-26 iulie 1868

de Adriana Weimer

1. textul există, deja, în pagina ta, aici http://www.poezie.ro/index.php/essay/1746178/Mihai_Eminescu_la_Lugoj 2. de știut: titlurile nu se scriu integral cu majuscule. e regulă generală,...

EseuAtelier

eminescu tăiat (I)

de Cătălin Al DOAMNEI

aceasta e întrebarea nu ce târau din răsputeri cele două doamne pe scările mereu foarte absentului la superlativul inferior al dl. rector al universității din iași i-ha-i-ha-ha fie-i absența ca pana...

Atelier