"Istoria literaturii române" – 13792 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
agonia.net istorie prezent viitor
noutăți, scame, recomandări
de Radu Herinean

Armenia
informații, detalii, istorie, amănunte
Vasile Cârlova
A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni – Dolj. 1816- După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. 1827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului...
4 poezii, 0 proze
Vasile Militaru
Născut: 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov Decedat: 8 iulie 1959, Închisoarea Ocnele Mari, județul Vâlcea De la Vasile Militaru ne-au rămas puține date biografice. Ultima perioadă a vieții i-a fost ostilă. Multe decenii a cunoscut aprecieri glorioase, iar în final o înfrângere totală, nemeritată. Nu putem aprecia că a fost un poet vioara întâi, și nici nu vrem să arătăm ce înseamnă martir, căci două generații au trăit - în diferite forme - teroarea regimului comunist. Dorim doar să punem în lumină adevăratul om Vasile Militaru prin poezia sa, corectând neavenita apreciere a lui G. Călinescu ce nu vedea în el decât "...autorul unor fabule triviale... de un succes extraordinar" (Istoria Literaturii Române, pag. 937, Editura Minerva, București, 1986). Fiu de plugar, născut în anul 1885 în comuna Dobreni din județul Ilfov, este atras, explicabil, de mirajul Bucureștilor, ca fiii de țărani din romanele semnate mai târziu de Marin Preda. Debutează cu versuri în revista Literatură și...
25 poezii, 0 proze
Ovidiu Hurduzeu
S-a născut în București la 12 iunie 1957 din tată bănățean și mamă moldoveancă, ambii părinți de profesie geologi. După absolvirea în 1981 a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză a lucrat ca profesor la țară, în satul Vintileanca de lângă Mizil. În 1983 a devenit redactor la Editura Politică (actuala editură Humanitas) unde s-a ocupat cu traduceri din/în limba engleză. În 1988 părăsește definitiv România și se stabilește în SUA. * (Din "Istoria Literaturii Române Contemporane 1941-2000" de Alex Ștefănescu): "Este remarcat de SLAST (în 1982), de Viața Românească (în 1984), dar publicarea primei sale cărți se amână sine die. Ca aspirant la condiția de scriitor, stă multă vreme în anticamera întunecoasă în care stăteau, în deceniul nouă al secolului trecut, toți tinerii talentați, dornici să debuteze. În 1986 face un prim pas în această direcție, fiind prezent cu două povestiri în volumul colectiv Debut ’86, publicat de Editura Cartea Românească. În 1988 îi...
1 poezii, 0 proze
George Talaz
George Talaz sau G. Talaz (n. 1890, Toporăști, jud. Vaslui, d. 1973) este pseudonimul lui George Antonescu, un poet, pictor și publicist care a colaborat la publicațiile Flacăra, Gândirea, Universul literar, Azi și mai ales la cenaclul profesorului M. Dragomirescu. A scris mai multe volume de poezii, dintre care Râsul apei (1923) și Sonete (1929) au fost premiate de Uniunea Scriitorilor Români, din care a făcut parte. În Istoria literaturii române contemporane, Eugen Lovinescu apreciază poezia ca având o solidaritate intimă cu natura, dar critică lipsa de originalitate a formei, impresia de atonie, vetusitate și de banalitate. Radu Boureanu spunea însă despre el: "Ca poet este un sincer, ca pictor stă sub semnul seninătății făcând o pictură pe care aș numi-o carnetul plastic al unui poet care se mărturisește fără ocoluri așa cum e: firesc, clar, reconstruit." Opere literare * Flori de lut, Casa Școalelor, București, 1920 * Râsul apei, Editura literară a "Casei școalelor", București,...
3 poezii, 0 proze
Emil Gulian
Emil Gulian (n. 15 mai 1907; d. decembrie 1942), a fost un poet și traducător român. Emil Gulian s-a născut la data de 15 mai 1907. În anul 1934, tânărul Emil Gulian publică unicul său volum de versuri Duh de basm. Marele critic literar român George Călinescu l-a inclus pe Emil Gulian în volumul său de istorie literară românească (Istoria literaturii române de la origini până în prezent) ca poet interbelic ce reprezintă poezia ermetică. În anul 1938, împreună cu soția sa, Ortansa (sau Hortanse) Gulian, Emil Gulian a devenit primul traducător din limba engleză a poeziilor poetului Edgar Allan Poe. Este mai puțin cunoscut faptul că poetul era un foarte bun traducător din literatura franceză, din care a tradus scrierile lui Paul Claudel, Valery Larbaud, George Duhamel și François Mauriac. Printre prietenii celebri ai lui Gulian s-au numărat cei din cercul exclusivist al lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Lovinescu și Eugen Ionescu. Atunci când Mircea Eliade a trădat prietenia cu...
2 poezii, 0 proze
Simion Stolnicu
Simion Stolnicu (n. 6 noiembrie 1905, Comarnic, județul Prahova - d. 29 noiembrie 1966), poet român, considerat de critica literară ca situându-se în descendența liricii lui Ion Barbu. Adevăratul său nume: Alexandru Botez În 1926 este primit în cercul „Sburatorul", fiind botezat de catre Lovinescu, dupa obiceiul casei, cu numele de Simion Stolnicu, pseudonim cu care va publica de acum încolo. După părerea lui George Călinescu, poezia lui Simion Stolnicu este caracterizată printr-o gramatică dificilă și un limbaj în care precumpănește un delir neologistic. În lucrarea sa Istoria literaturii române contemporane, 1900 - 1937 (Editura Socec, 1937) la pagina 172, Eugen Lovinescu caracterizează astfel opera lui Simion Stolnicu: "evoluția poetului... s-a înscris în sensul stridenței, al împerecherii de cuvinte disparate, dislocate, rare, adesea inestetice, de imagini (...) fără aderență, într-o versificație lipsită de fluiditate, dură. de car neuns ; ca fond (...): un ermetism căutat și...
6 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Emanoil Bucuța
Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, București) a fost un scriitor și biolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", G. Călinescu l-a introdus la categoria poeților intimiști, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Poetul cântă micul univers casnic, "cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cântece de leagăn" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Proza sa este caracterizată de critic ca fiind "dioramatică". Opere * Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cântece de...
2 poezii, 0 proze
Ovidia Babu-Buznea
Ovidia Babu (30 septembrie 1932, Silistra – octombrie 2009, București). Poetă și istoric literar. Fiica Angelei și a lui Nicolae Babu (scriitor în dialect aromân). Absolventă, în 1955, a Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității București, a fost repartizată la catedra de Istoria literaturii române moderne, unde a funcționat până în 1978, când s-a pensionat medical. În același an a obținut titlul de doctor în Filologie, cu teza Dacii în conștiința romanticilor noștri . Debutează cu versuri în revista „Luceafărul” în 1967, iar în 1971 debutează editorial cu volumul Poeme . Opera • Poeme , ed. Cartea Românească, București, 1971; • Dacii în conștiința romanticilor noștri , ed. Minerva, colecția Universitas, București, 1979; • Fără chip , ed. Cartea Românească, București, 1980; • Îmblânzirea miracolului , ed. Cartea Românească, București, 1983; • Stup împietrit (Poeme captive, 1985-1989 și Aproape postume, 1995-1996), ed. Cartea Românească, București, 1999; •...
29 poezii, 0 proze
Dumitru Micu
Dumitru Micu (n. 8 noiembrie 1928 la Bârsa, în județul Sălaj) este un istoric, critic literar și poet român contemporan. A fost redactor la ziarul Scînteia și la mai multe reviste literare. De asemenea a fost profesor la Facultatea de Litere din București. E un bun cunoscător al literaturii interbelice și unul dintre cei mai importanți istorici literari ai perioadei după 1947. A scris opere de sinteză despre Poporanism, literatura modernă, revista Gândirea, dar și monografii despre Tudor Arghezi, George Călinescu sau George Coșbuc. A scris și câteava versuri. Opere publicate Sensul etic al operei lui Sadoveanu (1955) ; Poezia Mariei Banuș, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1956 ; Romanul românesc contemporan (1959) ; Poporanismul și « Viața românească » (1961) ; Literatura română la începutul secolului XX (1964) ; Istoria literaturii române 1900 - 1918, 2 volume, București, Editura Științifică și Pedagogică, 1964-1965 ; Opera lui Tudor Arghezi : eseu despre...
1 poezii, 0 proze
Istoria literaturii române
de Gheorghe Adamescu
Cea dintâi întrebare, cu care trebuie să se ocupe o expunere a istoriei literaturii române, este: când începe această literatură? Dacă vorbim de literatura poporană, atunci trebuie să începem o dată...
Istoria literaturii române
de Gheorghe Adamescu
Literatura poporană este totalitatea producerilor literare cunoscute în masa poporului, fie că ele sunt ale lui proprii, fie că sunt introduse pe calea scrierii și devenite poporane. Aceasta este...
Istoria literaturii române
de Gheorghe Adamescu
Caracterele principale ale literaturii poporane sunt următoarele: e anonimă, se transmite din epocă în epocă, din țară în țară, fie pe cale orală, fie pe cale scrisă. De aici se vede că trebuie să...
Istoria literaturii române
de Gheorghe Adamescu
ORAÞIILE DE NUNTÃ Citind cineva într-o colecție oarecare o poezie din grupul orațiilor, cu greu ar putea găsi motivul pentru care ea s-ar așeza între producțiile de natură dramatică. Trebuie să...
Istoria Literaturii Romane(cartea aia mare, greea
de Gheorghe Aurel Pacurar
Atunci cand mi-a fost prezentat Poetul Eminescu Eu am ales \"Dona Sol\" si eram La o trupa de teatru... Strofa suplimentara ca o amintire: \"(rege Paragarafaramus cand te vei dezoriginaliza? ma voi...
Harta literaturii române înainte de ocupația sovietică
de Petre Anghel
Harta literaturii române înainte de ocupația sovietică La mijlocul secolului al XIX-lea, literatura română intrase în rândul lumii civilizate. Titu Maiorescu, născut la Craiova, din părinți ardeleni...
Anton Pann, logofătul cuvintelor
de ovidiu cristian dinica
Cu Anton Pann istoria literaturii române este darnică. Sunt mărturii despre el și opera sa, în măsura în care acesta s-a bucurat de viaţă, ştiind să preţuiască atât tumultul acesteia, dar şi...
Premiu Special pentru Alex Ștefănescu
de Laura Huiban
După numeroasele critici pe care le-a primit pentru \"Istoria literaturii române contemporane\" (Editura Mașina de scris, 2005), Alex Ștefănescu s-a trezit și premiat. Pe 6 octombrie, în cadrul...
