"Ironia soartei - un comentariu eretic la romanul lui John Fowles, Magicianul" – 18270 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
Andrusca Ervin Alen
Complicatiile dureroase ale vietii destinate a demoraliza fiinta mea imi dezvolta ironia cu care tratez clipele urmatoare; de-acord sunt cu faptul ca inima gazduieste doi razboinici, unul este iubirea iar celalalt ura si ca cel care va invinge intotdeauna este cel pe cate il hranesti mai mult
10 poezii, 0 proze
GSGusetu Sergiu
Portret Sunt indiferent cu prostia, Subestimez agonia Mă joc cu ironia, Am un suflet arid Aripi frânte Trăiesc în vid, Iubirea a încetat să mă încânte Am uitat să zbor Plutesc pierdut, ca un nor Iubirea nu e pt minți complexe Care văd dincolo de aparențe, Inhibat de un sentiment necunoscut De un chin neîntrerupt, Erup cu violență Lipsit de cadență, Privat de fericire Uitat în nemurire Lipsit de un strop de iubire, Sunt un portet În culori moarte Drogat cu vise Și idealuri deșarte, Nascut pe 08 04 1990, la falticeni jud.Suceava, un adolescent ce imbratiseaza cuvintele ca pe niste prieteni dragi.
3 poezii, 0 proze
DIDenisa Ispas
Am 24 de ani (sunt mare!), locuiesc undeva departe impreuna cu fericitul consort, imi plac o groaza de lucruri, mai ales ironia si sarcasmul, cartile, cafeaua, apa de orice fel (de la ocean la cada plina), fotografia, palavrageala serioasa sau nu, somnul si soarele. Nu (mai) fumez, nu colectionez fluturi, nici barbati, sunt aproape maritata (puie-v-a dracu' sa-mi ziceti tanti ca va strang de gat!), nu-mi plac mitocania si certurile degeaba, nu-mi place frigul decat daca e si zapada, nu trag cu tunul, nici cu urechea si mi-e frica de avioane.
4 poezii, 0 proze
DKDemetrio Korsi
Panamá, 1899 - 1957) Poeta panameño de origen griego. Inició estudios de medicina en Estados Unidos y de derecho en Panamá, que no llegaría a terminar. La inclusión de poemas suyos en la antología de Méndez Pereira Parnaso Panameño (1916) alentó su vocación poética, aunque profesionalmente se dedicó a variadas actividades. Vivió muchos años en París y Nueva York y fue cónsul en El Havre y Kingston, Jamaica. En El Havre, en 1926, se casó con la francesa Angela Julian, con quien tendría una hija. Divorciado, volvió a casarse en 1948 en Panamá con Eloisa Sandoval, que le daría tres hijos. Poeta de transición entre el modernismo y la vanguardia, abordó con ironía y aspereza temas de sabor popular y afroindígenas, así como el tema canalero. Su obra se nutrió del folclore y los ritmos típicos de su país. Sus poemarios más destacados son Los poemas extraños (1920), Tierras vírgenes (1923), Los pájaros de la montaña (1924), Bloc (1934), Nocturno en gris (1952), Los gringos llegan y la cumbia...
1 poezii, 0 proze
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
EGElena Gabor
2 poezii, 0 proze
Nasos Vayenas
POEZIE : -Campul lui Marte(1974) -Biografie(1978) -Genunchii Roxanei(1981) -Ratacirile unui necalator(1986) -Caderea Zburatorului(1989) -Ode barbare(1992) -Caderea Zburatorului II(1997) PROZA : -Corporatia(1976) ESEU SI CRITICA LITERARA : -Poetul si Dansatorul(1979) -Labirintul tacerii(1981) -Tunica zeitei(1988) -Poezie si traducere(1989) -Limba ironica(1991) -Insemnari de la sfarsit de secol(1999) TRADUCERI IN LIMBA ROMANA : -Ratacirile unui necalator(1998)- selectie poetica -Despre poezie(1999)- selectie de critica,eseistica si aforisme -Ode barbare(2001)- editie bilingva
3 poezii, 0 proze
Ggeorgia
Cateva aruncate pe foi la intamplare: -Gradina Rosie si Nuca ce a Verde (copii si adulti copii) -Tango (proza usoara erotico-sarcastica) -Spirite Libere (proza usoara erotica) -Plictiseala (scenariu scurt metraj) -Ce s-a intamplat (hiper ironie si sarcasm)
2 poezii, 0 proze
JRJoseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
Ironia soartei - un comentariu eretic la romanul lui John Fowles, Magicianul
de Corneliu Traian Atanasiu
IRONIA SOARTEI (un comentariu eretic la Magicianul lui John Fowles) “… textul și comentariul păreau patetice ca doi băieți care se bat în timpul unei explozii atomice” “Acolo sus, pe muntele Parnas,...
Ironia soartei (I)
de Corneliu Traian Atanasiu
IRONIA SOARTEI (un comentariu eretic la Magicianul lui John Fowles) “… textul și comentariul păreau patetice ca doi băieți care se bat în timpul unei explozii atomice” “Acolo sus, pe muntele Parnas,...
Ironia soartei (VII)
de Corneliu Traian Atanasiu
John Fowles Inițierea în miracol “Întărîtați de această primă crimă, monștrii nu s-au oprit aici; s-au priceput apoi să întindă trupul gol cu pîntecele pe o masă mare, să aprindă lumînări, să-i așeze...
Ironia soartei (IV)
de Corneliu Traian Atanasiu
Lovitura soartei “Și în aceste uluitoare cinci secunde, cele mai importante din viața mea…” De obicei mîna destinului se face resimțită printr-o brutală forță de șoc, printr-o lovitură a soartei . Ea...
Despre armata militară
de radu-ilarion munteanu
DESPRE ARMATA MILITARÃ Concepția acestor file de jurnal ține seama de, încearcă să pună în valoare și chiar inventează, într-o anume măsură, comunicarea mutuală a epocilor, prin transparență. Cel mai...
Despre armata militară
de radu-ilarion munteanu
DESPRE ARMATA MILITARÃ Concepția acestor file de jurnal ține seama de, încearcă să pună în valoare și chiar inventează, într-o anume măsură, comunicarea mutuală a epocilor, prin transparență. Cel mai...
Ironia soartei (VIII)
de Corneliu Traian Atanasiu
John Fowles Distilarea exigenței “Eram din nou liber, dar era o libertate nouă… într-un fel purificată.” Convertirea, indisolubil legată de conversiune, reevaluează relațiile noastre cu tot ce ne...
Ironia soartei (X)
de Corneliu Traian Atanasiu
John Fowles În frîul libertății ”Nu vom înceta să explorăm Și ținta întregii noastre explorări Va fi s-atingem începutul Și să-l aflăm întîia oară.” Din confruntarea cu destinul se naște o forță de o...
Ironia soartei (II)
de Corneliu Traian Atanasiu
Vîna destinului “Am avut atunci… sentimentul că pătrunsesem în lumea miturilor – o experiență care fizic dădea senzația, moment de moment, de a fi fost în același timp tînăr și dintotdeauna. Ulise...
Ironia soartei (III)
de Corneliu Traian Atanasiu
Chemarea destinului “Vino, de nu fluxul stelar va scade, ia-o spre răsărit spre-a ocoli sfîrșirea. Acum! Căci acul Tremură în suflet!… Nu-mpiedica potopul stelelor, nici ce va să fie.” Odată...