"Il muro del suono" – 20420 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
GCGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
PBPiero Bigongiari
Piero Bigongiari s-a născut la 15 octombrie 1914 la Navacchio (Pisa). A terminat Facultatea de litere la Florența, susținând o teză despre Leopardi în fața lui A. Momigliano. Este profesor de literatură italiană modernă și contemporană la Universitatea din Florența. A colaborat și colaborează la reviste precum: „Campo di Marte”, „Prospettive”, „Corrente”, „Letteratura”, „Paragone”, „Paradigma”, „Alfabeta” etc. Activitatea sa se desfășoară pe două planuri fiind în același timp un poet de valoare, dar și un critic important. Operele sale poteice sunt: La figlia di Babilonia (1942), Rogo (1952), Il corvo bianco (1955), Le mura di Pistoia (1958), Torre di Arnolfo (1964), Stato di cose (1968), Antimateria (1972), Moses (1979), Autoritratto poetico (1985), Col dito in terra (1986). Pentru critică și eseistică se pot aminti: L\'elaborazione della lirica leopardiana (1937), Il senso della lirica italiana (1952), Poesia italiana del Novecento (1965), La poesia come funzione simbolica del...
0 poezii, 0 proze
JDJoseph Delteil
Joseph Delteil, né à Villar-en-Val (Aude), le 20 avril 1894 et mort le 16 avril 1978 à La Tuilerie de Massane (Hérault), est un écrivain et poète français. Né dans la ferme de La Pradeille, d’un père bûcheron-charbonnier et d’une mère illettrée, Joseph Delteil vit les quatre premières années de son enfance à la Borie (construction de pierres sèches) de Guillaman, à 30 kilomètres au sud de Carcassonne, dans le Val de Dagne. De cette masure, il ne reste aujourd’hui que des moignons de murs, que l'on peut toujours voir en randonnant sur le "sentier en poésie" créé par Magalie Arnaud et ses amis, maire de Villar-en-Val pour honorer la mémoire du poète. En 1898, son père achète une parcelle de vignes à Pieusse (30 kilomètres plus loin). C’est là, dira Delteil, son "village natal", au cœur des Corbières, "où le paysage s’élargit, où l’on passe de la forêt au soleil, de l’occitan au français". Il y demeure jusqu’à son certificat d’étude (1907), puis il intégre l’école Saint-Louis à Limoux....
1 poezii, 0 proze
GLGeorges Limbour
Georges Limbour (1900-1970) est un écrivain et poète français, régent d\'Ocupodonomie poétique et polaire du Collège de ’Pataphysique. Georges Limbour, né à Courbevoie le 11 août 1900, fait ses études au Havre où s\'est trouvé muté son père, militaire, et dont est originaire sa mère. Il s\'y lie à Jean Dubuffet, Armand Salacrou, Pierre Bost, Raymond Queneau et Jean Piel. Il demeurera marqué par la fascination de la mer. Limbour commence à écrire en 1915. En octobre 1918, il vient à Paris avec Jean Dubuffet pour préparer une licence de philosophie, qu\'il obtient en octobre 1923. Incorporé entre temps en 1920, il fait à la caserne la Tour-Maubourg la connaissance de Marcel Arland, André Dhôtel, Roger Vitrac et René Crevel. Il noue en 1922 une amitié durable avec le peintre André Masson, que lui fait rencontrer Dubuffet. Il fréquente assidûment son atelier 45 rue Blomet, où il rencontre Joan Miró, Roland Tual, Michel Leiris, Antonin Artaud, le peintre André Beaudin. En 1923 ses...
0 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
MBMichel Bataille
Michel Bataille, né le 25 mars 1926 à Paris et mort le 28 février 2008 à Clamart est un écrivain français. Il réalise des études d'architecture à l'Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts. En 1947, il obtient le Prix Stendhal pour son premier roman Patrick. En 1950, après La Marche du soleil, il s'arrête d'écrire. Treize ans plus tard, il abandonne son métier d'architecte et se consacre à l'écriture. Patrick (1947) La Marche du soleil (1950) Cinq Jours d'automne (1963), adapté pour la télévision Le Feu du ciel (1964) Une pyramide sur la mer, qui obtient le Prix des Deux Magots (1965) La Ville des fous (1966) Un essai sur Gilles de Rais (1967); J'ai lu, n° A192, coll. « L'Aventure mystérieuse » L'Arbre de Noël (1967), Plume d'or du Figaro littéraire, grand succès de librairie puis de cinéma (ISBN 2266132415) Une colère blanche (1969) Le Cri dans le mur (Prix Jean Cocteau 1970) Les Jours meilleurs (1973), Prix des Maisons de la Presse en 1974 (document) Cendres sur la mer (1975).
1 poezii, 0 proze
nu il stim
1 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
kim jong il
1 poezii, 0 proze
BGBenedetto Gareth
1450-1514 S-a născut la Barcelona și a emigrat la curtea aragoneză din Neapole, unde a îndeplinit felurite funcții în secretariatul statului napoletan, sub mai mulți suverani. La Neapole și-a petrecut cea mai mare parte a vieții și tot aici a murit. Și-a intitulat Canțonierul „Endimione”, adunând, sub auspiciile legendei frumosului păstor, poezii de inspirație delicată unde modelul lui Petrarca se întrețese cu citate din Vergiliu și Ovidiu.
2 poezii, 0 proze
Primul roman de o sută de pagini
de Adrian Firica
Premoniție, fatalitate, umor gestant, onomastică, perfuzie, structură de rezistență, aleatoriu, expectație și alte câteva cuvinte înșirate pe o foaie de hârtie îi dădeau mari dureri de cap. Primise...
San Martino del Carso
de Giuseppe Ungaretti
Di queste case non è rimasto che qualche brandello di muro Di tanti che mi corrispondevano non è rimasto neppure tanto Ma nel cuore nessuna croce manca E\' il mio cuore il paese più straziato
Dragostea in vremea holerei
de Gabriel García Márquez
GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ Dragostea în vremea holerei El amor en los tiempos del cólera 1985 Pentru Mercedes, firește. Au izbândit aceste plaiuri, iată: Își au de acum zeița încoronată. Leandro Díaz...
jocuri
de angela spinei
\"Bărbatul nu va iubi femeia niciodată. Va investi în ea sufletul, ideea de perfecțiune\" (O. Weininger) /să nu mori/să nu pleci /să mă ștergi cu un ctrl + alt + del/dacă uit //lorelei scapă...
jurnal 38
de viorel gongu
Mersul pe jos a început să nu mă mai obosească atât de tare. Numai căldura îmi făcea probleme, dar faptul că aproape la tot pasul găseam apă bună și rece, mă ajuta atât fizic cât și psihic. Știam că...
Féadel partea a 4-a
de Beyond Birthday
Féadel se ridică în picioare și-l văzu pe Claude stând la ceva distanță de el. Era întuneric? da, dar putea să-l vadă pe Claude. Claude avea în fața lui a ușă deschisă, aceea era sursa de lumină. Dar...
Apariție editorială/Le Berger de rochers
de Djamal Mahmoud
A apărut volumul de versuri, Le Berger de rochers(Păstorul de stânci), editura Clapas, Millau, Franța. Volumul a fost tradus în franceză de Nicole Pottier. Prefață:Nicole Pottier și Eugen Evu....
Traduceri adaptate
de Luchi Tenenhaus
Am adaptat în limba română textele unor șlagăre foarte frumoase, lansate încă în secolul trecut. Am plecat de la o traducere brută, foarte fidelă, făcută de către o persoană bună cunoscătoare a...
Moartea mea, blestemul tău! - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
Dacă voi muri, cândva, Pe furiș tot m-oi uita, Să văd de ești supărat, Ori poate eliberat! * De îți văd privirea fadă, Lacrimi șuvoaie să-ți cadă, Te-oi iubi în moartea mea, Cum în viață n-ai afla! *...
Zeului soare
de Ciobanu Vlad
E gerul de iarnă apus. E crivățul falnic răpus. Sunt frunzele verzi, Nasc iepele iezi Și soarele râde de sus. Și-i soare și-s florile mii Pe verzile-ntinse câmpii. Frunzișu’ e-n joc, Că-i zi de soroc...