"Farmecul nebun al presei de odinioară..." – 6509 rezultate
0.04 secundeMeilisearchElena Mihai
Cucerit de farmecul poeziei
2 poezii, 0 proze
Danila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
Pițoiu Giorgia-Angelia
Literatura este cel mai frumos si inofensiv drog.Dependenta provocata de ea se manifesta prin acea stare de reverie continua din care daca ai iesi, probabil ca tot farmecul ar fi anulat. Literatura se constituie din trairile extrasenzoriale ale autorului transpuse in cuvintele cele mai expresive si potrivite.Uratul si frumosul devin notiuni nesemnificative,totul reducandu-se la arta si la un devotament pentru talent si inspiratie.
2 poezii, 0 proze
Nuși Tulliu
Nuși Tuliu (1872-1941) Născut în Avdela, în munții Pind, vatra culturală aromânească, a reușit să redea farmecul și drama specificității unei etnii arhetipale. A scris și romanul „Murmint fara crute”, apărut în foileton în ziarul „Ecoul Macedoniei”, rămas neadunat în volum. * Poezii, Editura Apostol Mărgărit, București, 1926 (cu poeme în dialectul aromân și traspuneri în română)
2 poezii, 0 proze
Cella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
Ana Virlan
www.anavirlan.ro http://www.anavirlan.ro/biografie.html ------------------------------------------------------- Cronică literară ("Convorbiri literare", iunie 2007) Cristian LIVESCU DOI POETI ZÃBAVNICI – NICOLAE BOGHIAN, ANA VÎRLAN „subțire peliculă transparentă/ prin care trecem în divinitate” Un poet din tagma discreților zăbavnici este Nicolae Boghian (n. 2 febr. 1946, Ghigoiești, Neamț) aflat în urmă cu mai bine de trei decenii printre laureații Concursului de debut al Editurii Eminescu, alături de Gabriel Chifu, de care ne-am ocupat în numărul trecut. Volumul Ofranda mișcării (1976) anunța un autor sedus de explorarea imaginară a misterului helladic, cu mitologia și metafizica sa care au marcat atît de puternic destinul omului modern. Pe urmele lui Ion Pillat, și el fascinat de farmecul egeic (în Tărm pierdut și Scutul Minervei), de perfecțiunea templelor și coloanelor de porfir, la umbra cărora centaurii și nimfele coboară parcă spre a pluti prin iarba cu asfodele, Nicolae...
25 poezii, 0 proze
Victor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
Traian Coșovei
Traian Coșovei (n. 24 martie 1921, Somova, d. 17 iulie 1993) a fost un poet, prozator și reporter român de origine dobrogeană, tatal lui Traian T. Cosovei. A studiat la Universitatea din București, între anii 1943 - 1947. Printre profesorii pe care i-a avut poetul, s-au numărat Tudor Vianu, George Călinescu, Mihai Ralea sau Dimitrie Gusti. Opere * Împărații vânturilor, Editura Tineretului, București, 1954 * Uriașul preludiu, Colecția Patria noastră, Editura Tineretului, București, 1955 * Dimensiuni, ESPLA, București, 1957 * Dobrogea de aur, Colecția De strajă patriei, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Cântec să crească băiatul, Editura Tineretului, București, 1959 * Vajúdó természet (Farmecul genezei, Ifjúsági könyvkiadó, Bukarest, 1959 (forditotta/traducere de Szikszay Gyula) * Semnul din larg, Editura Tineretului, București, 1960 * Oceanul, Editura pentru Literatură, București, 1962 * Râul porni mai departe, Editura Tineretului, București,...
1 poezii, 0 proze
Mirela Zafiri
www.mirelazafiri.ro Soprana Mirela Zafiri… muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb și farmec scenic, frazare bine controlată, inteligență evidentă. Toate aceste atribute încorporate într-o vizibilă plăcere de a cânta. Este genul de cântăreț care simte relația scenică și oferă satisfacție interlocutorului pe plan muzical și intelectual deopotrivă… Georgeta Stoleriu Născută în Lugoj, Mirela Zafiri studiază pianul, viola și chitara încă din primii ani de școală. Licențiată în canto a Universității de Muzică București, clasa Prof. Univ. Georgeta Stoleriu (1997), absolventă a Masterului Universității de Muzică, specializarea Artă vocală, la aceeași clasă (1999). Master-class: Georgeta Stoleriu - Izvorul Mureșului (1994), Piatra Neamț (1996), Mariana Nicolesco – Brăila (1998), Toma Popescu – Viena (1999), Ionel Pantea – Budapesta (2ooo). Doctor în știință al Universității Naționale de Muzică București, (2008). Prin disponibilitățile sale largi și vocația scenică evidentă, tânăra...
47 poezii, 0 proze
Ernest Maftei
Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...
1 poezii, 0 proze
Farmecul nebun al presei de odinioară...
de Ghinea Nouras Cristian
Dintotdeauna, presa scrisă a avut un farmec aparte, care devine tot mai evident... odată cu trecerea timpului. Lucrul este valabil pentru ziarele de acum o sută de ani, după cum, probabil, și peste...
Cocosul cel nebun
de marius avram
Niște găini trăiau plictisite pe 50 de metri pătrați într-o ogradă de oameni gospodari. Găinile astea s-au cotcodocit cu cocoșii și au făcut pui. Puii erau frumoși și plini de viață. De dimineață...
„Praf în vânt”
de florin otrocol
„Încă o noapte reușită cu mine” se gândi el, strivind țigara de pereții de ceramică ai scrumierei. Avea parte de acele nopți în care nimeni și nimic nu-i putea lua liniștea. Nici măcar prezența ei...
sunt omul de lemn
de Dorina Șișu
Motto: Nebuniile cele mai scurte sunt cele alese, ele vin ca o ajustare perfectă la o lume nebună, dar ne jucăm de-a oamenii și sfârșim plătind pământului cu moartea noastră. între mine și final am...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre gânduri (142) Dacă viața, menirea ei este înfăptuirea bucuriei, ei bine, atunci de cam multă vreme mă aflu, colind, pe străzi înfundate. Mintea, gândul, imaginația- toate astea mă devorează…...
6. Postmoden
de Manolescu Gorun
* NOTA: La acest text publicat, mai întâi, în EgoPhobia #7 (http://www.egophobia.ro/7/filosofie.htm#5), s-au primit, la redacție, o serie de comentarii din partea cititorilor, dintre care spicuiesc:...
Teoria nebuniei după G. K. Chesterton
de Nicolae Steinhardt
Tema mai tuturor cărților lui Chesterton este nebunia. Fie că își exprimă teodiceea (ca în „Ortodoxie și Ereticii”), fie că își prezintă metafizica, morala, concepțiile istorice sau sociale, fie că...
Inteligența și sucursalele ei
de felix nicolau
Iepurele sare de unde nu crezi, buturuga mică răstoarnă carul mare și nu aduce anul ce aduce ceasul. Toate aceste zicători-cimilituri se traduc/sparg exact în capul canonului în construcție. Căci...
Scrisoare deschisă către Nexus
de Maria Prochipiuc
Arta versului nu este nici mai mult nici mai puțin decât arta muzicii, emoția estetică este o putere suverană, tainică, deșteptătoare de imagini, de senzații, de cugetări cu ajutorul formei... Și...
Bianca Iulia Goean - tăinuind vara pe degete
de Maria Prochipiuc
Loredana Bulgăr închide ușa te rog mi-e curentat eul tu-ul noi-ul și voi-ul de la atâtea uși șoaptă: negrul umple albul de sunet semne ciudate desenează umerii tăi pe nisip fluctuații zgârcite:...
