"Espérance" – 152 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JCJean Cocteau
Jean Maurice Eugène Clément Cocteau, né le 5 juillet 1889 à Maisons-Laffitte, mort le 11 octobre 1963 à Milly-la-Forêt, est un poète français, artiste aux multiples talents, graphiste, dessinateur, auteur de théâtre, mais aussi cinéaste. Il fut élu à l\'Académie française en 1955. Il compte parmi les artistes qui ont marqué leur époque et côtoya la plupart de ceux qui animèrent la vie artistique de son époque. Œuvres Œuvres littéraires Poésie * 1909 : La Lampe d\'Aladin * 1910 : Le Prince frivole * 1912 : La Danse de Sophocle * 1919 : Ode à Picasso - Le Cap de Bonne-Espérance * 1920 : Escale - Poésies (1917-1920) * 1922 : Vocabulaire * 1923 : La Rose de François - Plain-Chant * 1925 : Cri écrit * 1926 : L\'Ange Heurtebise * 1927 : Opéra * 1934 : Mythologie * 1939 : Énigmes * 1941 : Allégories * 1945 : Léone * 1946 : La Crucifixion * 1948 : Poèmes * 1952 : Le Chiffre sept - La Nappe du Catalan (en collaboration avec Georges Hugnet) * 1953 : Dentelles d\'éternité - Appoggiatures * 1954...
5 poezii, 0 proze
Neniu
mi parolas Esperanton. construiesc. ziduri. în jurul meu.
1 poezii, 0 proze
FHFriedrich Holderlin
Poeta, novelista y dramaturgo alemán nacido en Lauffen am Neckar, Württemberg, en 1770. Al terminar estudios primarios en Denkendorf ingresó a la Universidad de Tübingen donde obtuvo el Master en Teología. En 1793 publicó sus primeros poemas con la ayuda de Friedrich von Schiller quien además fue su amigo y protector. Fue traductor de Sófocles y Píndaro y autor de una valiosa obra poética y dramática que lo convirtió en el más grande representante del romanticismo alemán. Después de sostener un romance con la esposa de un rico banquero, Susette Gontard, inspiradora de sus \"Poemas a Diotima\", se radicó en Hamburgo donde produjo una parte importante de su obra, de la que se destaca su novela \"Hyperión\" y la colección de poemas \"La esperanza\". A partir de 1802, aquejado por los primeros síntomas de una grave esquizofrenia, regresó a Tübingen y vivió hasta su muerte protegido en la casa de un carpintero. Falleció en junio de 1843.
5 poezii, 0 proze
Bustul Esperance
de Gellu Naum
Culcat pe bustul ei ca pe o insulă a Paștelui ca o batistă pe fruntea unei statui avea dubla vedere a îndrăgostitului dar să nu exagerăm ofrandele ni se puneau pe talger noi cheltuiam bănuții beam...
Speranță - Une esperance
de Culicovschi Gheorghe
Speranță Prin epigrame vrem a spune Că toți râvnim acum speranța De-a întări, prin poante bune, Relațiile vechi cu Franța. EugenDeutsch Une Espérance Par nos épigrammes on veut dire Qu’on a, tous, la...
Cerșetor și scriitor sponsorizat / Mendiant et homme de lettre sponsorisee
de Culicovschi Gheorghe
Dan Căpruciu Cerșetor și scriitor sponsorizat Cerșim mereu și azi și mâine, Dar într-un mod cumva aparte El să își cumpere o pâine, Iar eu să tipăresc o carte. Gheorghe Culicovschi Mendiant et homme...
moraliste français
de Luc de Clapiers Vauvenargues
C\'est un grand signe de médiocrité de louer toujours modérément. C\'est un malheur que les hommes ne puissent d\'ordinaire posséder aucun talent sans avoir quelque envie d\'abaisser les autres....
Tristan Janco - «Mémoires de la Shoah»
de Marina Nicolaev
Tristan Janco «Mémoires de la Shoah», 2001, Collections « Sem » Université Paul-Valéry – Montpellier ISBN 2-84269-422-8 ISNN 0990-2813 80 pagini Volumul « Mémoires de la...
Tristan Janco : « Mémoires de la Shoah »
de Marina Nicolaev
Tristan Janco «Mémoires de la Shoah», 2001, Collections « Sem » Université Paul-Valéry – Montpellier ISBN 2-84269-422-8 ISNN 0990-2813 80 pagini Volumul «Mémoires de la Shoah» a fost publicat in 2001...
Frumosii Invinsi
de Leonard Cohen
Cartea întîi Istoria tuturor CATHERINE TEKAKWITHA, cine ești tu? Ești (1656-l680)? Să fie destul atît? Fecioara irocheză? Ori Crinul de pe Malul Rîului Mohawk? Pot să te iubesc în felul meu? Sînt un...
Un ochi dinăuntrul întregului
de Dragoș Vișan
Eu mor de cald să mor eu spune o puștoaică ieșită din școală pe când altele mai mari c-un an cu doi vorbesc trăsnăi "Să mă lingă... el în cur" Nu înțeleg de ce-i degradată viața puberilor și...
Cenaclul Agonia.ro – 4 noiembrie 2006
de Paul Bogdan
Discuțiile vor fi moderate de Felix Nicolau. Cenaclul va avea ca invitați pe Adriana Popp și Daniel Stuparu Vă așteptăm impresiile, comentariile, părerile în spațiul alocat comentariilor, sau pe...
STAFETA –I-
de Adriana Camelia Silvia Popp
Aud c-o sa se primeasca masini noi. O sa zic stiu eu cui sa-mi dea si mie una, da’ s-o vopseasca in rosu.Si sa lase pe ea autocolantele alea pe care scrie “polizei” de-a-ndoaselea. Tocmai absolvisem...
Esperanza
de Florin DeRoxas
Esperanza, unde pleci ascunzându-ți privirea de tristețe abandonată în singurătate? Esperanza, crede-mă nu am vrut să îți fac rău, te implor să înțelegi dacă te-am rănit eu. Esperanza, te asigur că...
Esperanto s-a stins
de Elena Aprozeanu
Între două ninsori piramide suim, Între două zidiri ochi de cer se deschid; Timpul cește-n aluat, nu visăm, nu dorim Noaptea-i lungă și-n zori șerpuiește perfid. Esperanto s-a stins, se anunță...
cartea în esperanto
de Cristina-Monica Moldoveanu
întotdeauna știu negreșit că este duminică după cum omentul mic și omentul mare învelesc măruntaiele mele soarele nu se lasă mereu prins azi este ca un arici temător dar lucrurile încă au umbră moale...
Ștefan Baciu: poezia - \"un adevărat esperanto al speranței, colac de salvare\"
de Alexandru Gheție
Poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de arta, traducator, diplomat, profesor universitar – Ștefan Baciu – s-a născut la 29 octombrie 1918, Brașov, ca fiu al lui Ioan Baciu, professor de limba...
altădată
de Maria Gheorghe
vorbeam cânva în esperanto scara era înaltă limba de foc ardea urcușul lin ca un pește de apă dulce... azi nu ne povestim nici în chinezește zidul s-a surpat cu noi suntem țăndări (tu ziceai praf de...
să uit de toate relele din lume
de Ioan Postolache-Doljești
am învăţat un cactus să bea vin canaru-mi cântă-n esperanto motanu-i la pian cu o sonată Miuzet mă miaună în alto pisoii zdrngănesc la mandolină şi papagalul s-a-nvăţat să-njure bătând în draci la...
8 august 1936
de Sașa Pană
În casă-i sărbătoare (bunica totuși plânge): Vai! în gingia știrbă - o seceră de sânge - Chiar azi i-a răsărit întâiul dinte. Cât drum până la perla cea de minte! Acum \"vorbește\" cuvinte multe:...