"Eruditul" – 975 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
FRFrancisco de Rioja
Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...
1 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
AAAlexandru Alexianu
Alexandru Alexianu, 21 martie 1914 – 29 octombrie 1974, a fost un scriitor român. A fost un fin exeget al artei poetice vechi românești, un erudit al istoriei feudale naționale, bun prieten cu Arșavir Acterian și Barbu Brezianu. Opere (secțiune incompletă) * Acest ev mediu românesc : Însemnări de iconografie și artă veche pămînteană, Colecția Biblioteca de artă, Editura Minerva, București, 1973 * Mode și veșminte din trecut : Cinci secole de istorie costumară românească, Editura Meridiane, București, 1987 * Întîmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, Arta Grafică, București, 1991 (Repovestire pentru copii de Al. Alexianu ; Prezentare grafică și ilustrații de Val Munteanu) * Istoria poeziei române de la 1570 la 1830: Antologie, Muzeul Literaturii Române, Tipografia Porto-Franco, 1993 (Ediție îngrijită de Mircea Coloșenco și Laurențiu Avram ; Prefață de I.C. Chițimia ; Studii introductive : Mircea Coloșenco, Laurențiu Avram) Poezii de acest autor pot fi găsite în...
3 poezii, 0 proze
TCTimotei Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, poet, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”. Și-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) și cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 fost profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Personalitate...
1 poezii, 0 proze
Dimitrie Nanu
Dimitrie Nanu Muscel (1873-1942 sau 1943) - mai cunoscut sub semnătura D. Nanu - a fost un strălucit erudit, poet, traducător și filolog din Câmpulung Muscel. A studiat la București și Bruxelles și a funcționat ca profesor de limba franceză. A colaborat la "Convorbiri literare", "Convorbiri critice", "Sămănătorul", "Viața nouă" ș.a. Încadrat de critică pe linia poeziei "de concepție" Eminescu - Panait Cerna - Artur Enășescu, i s-a reproșat epigonismul eminescian din primele versuri și "lipsa de emoție" a poeziei mistice de mai târziu. Opere (listă incompletă?) * Nocturnele, Câmpulung Muscel, 1900 * Ispitirea de pe munte, București, 1914 * Poezii. Pronaus-Natura. În nostalgia unui cămin, Cartea Românească, București, 1934 * Poliect. Tragedie creștină în 5 acte (colaborare cu Corneliu Moldovanu), București, ?
2 poezii, 0 proze
Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
GPGiovanni Papini
Giovanni Papini (n. 9 ianuarie 1881, Florența — d. 8 iulie 1956, Florența) a fost un jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian. Giovanni Papini s-a născut în anul 1881 la Florența, fiu al lui Luigi Papini, fost soldat garibaldian, meșteșugar cu convingeri republicane și anticlericale, motiv pentru care mama sa, Erminia Cardini, a trebuit să-și boteze fiul pe ascuns. A avut o copilărie și o tinerețe solitare, compensate de pasiunea pentru lectură. În 1899 devine institutor, predă câtva timp și exercită și profesiunea de bibliotecar. Din fragedă tinerețe se angajează într-o frenetică activitate de scriitor, publicist și animator cultural și devine cu timpul un erudit autodidact. În 1900, împreună cu Giuseppe Prezzolini și Ettore Morselli, înființează o asociație de "liberi cugetători" (spiriti liberi), cu tendințe anarhice și idealiste. În anul 1903 scrie programul revistei nou apărute "Il Leonardo", cu puncte re referință în filosofia lui Friedrich Nietzsche și...
7 poezii, 0 proze
Louise Labee
Fille et femme de riches cordiers, son surnom de «belle cordière» est fort explicable. Louise Labé, femme de lettres surtout poétesse, ravissante joueuse de luth qui s\'initia au latin, à l\'italien et à la musique, était aussi une amazone pour qui l\'escrime ou l\'équitation n\'avaient aucun secret. Par surcroit, l\'une des premières féministes de l\'histoire, Louise Labé ne laisse personne indifférent. La belle cordière tenait «bureau d\'esprit» dans sa maison à Lyon. Le domicile de Louise Labé était le rendez-vous de la société la plus distinguée et la plus lettrée. Les artistes, des avocats, des érudits, de riches Italiens figuraient aussi dans ce cénacle.
8 poezii, 0 proze
Traian Chelariu
Traian Chelariu, fiu al meleagurilor sucevene, din Darmanesti, a functionat între 1964-1966, a functionat la Suceava ca lector de psihologie la Institutul Pedagogic de 3 ani. Autor al unei opere literare atât de promitatoare, variate si valoroase, cuprinzând deopotriva versuri, proza, teatru, cugetari, memorii - din care 8 volume i-au aparut în ultimul deceniu al epocii interbelice, iar alte 5 carti postum - Traian Chelariu ar fi putut, în vremuri normale, prin eruditia si temeinica sa pregatire profesionala (avea studii superioare de filologie, psihologie si filosofie urmate la Cernauti si aprofundate la Roma si Paris, unde îsi luase si doctoratul în filosofie; cunostea si vorbea fluent limbile germana, franceza, italiana, rusa, ucraineana, spaniola) sa faca o stralucita cariera universitara si, totodata, sa-si continue, sa-si sporeasca si împlineasca opera începuta.
3 poezii, 0 proze
„Eruditul”
de Paul Constantin
Nu știe cum se numește, Nici cu buletinu-n mână, Doar numele de-și citește, Îi trebuie o săptămână.
Eruditul
de Ciprian Begu
Monșer, pardon, șerșe\'-batistă, așa, Deci, Cum Fuco trata în alb, Sunt pritonituit de evlavie docenă. O cafea, ești mare, domnul meu! Ce-ți spuneam... În creuzetul sublimării schematice Zace a mea...
Personalitatea eruditului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Prima dramă a literaturii române, “Răzvan și Vidra”
de Dragoș Vișan
Tadeu Hasdeu (1838-1907), care și-a luat pseudonimul literar B.P. Hasdeu de la domnitorul Ștefan Petriceicu, domnitor al Moldovei între anii 1672-1674, din care se trăgea și el după mamă, este...
Silogismul și sofismul 1, Intelectul și intelectualul 1, Eruditul 1, Inhibițiile 1
de razvan rachieriu
Silogismul are acțiune, își mișcă conținutul și sensurile, strânge raționamentele, concluziile și adevărurile, pe când sofismul este static, este înzestrat cu o puzderie de forme eterogene și...
Alchimistul
de Al. O. Teodoreanu (Pastorel)
Memoriei eruditului seigneur d\'Astarac, intemeietor și incendiator al astaracienei ,,Regina bibliotecilor\", protector și cola- borator al doctului abate Jérôme Coig- nard și al devotatului său elev...
Operă demnă de atenția Academiei
de Nicolae N.Negulescu
De o uimitoare corectitudine emoțională este opera eruditului vâlcean , Eugen Petrescu , - “Vâlcea – țara lupilor getici sau ținutul vâlcilor”, Editura Conphys, 2007, în două volume : vol. I, 457...
Mircea Eliade, Oceanografie: eseul ca formulă deschisă și mijloc de demontare a clișeelor
de Irina Monica Bazon
Scris într-un stil simplu, neelaborat, volumul de eseuri \"Oceanografie\" (1934) se adresează deopotrivă eruditului, cît și omului obișnuit, cu scopul de a răsturna \"sisteme de superstiții\" după...
Acrișoare și cu adresă
de Ciocan Marius Bogdan
Referendum - varianta democratică: Tu votezi cum vrei, iese tot ca ei. Referendum - varianta colectivistă: Vino bă să pui ștanpila că dacă nu, ți-o punem noi. Meniu politic: iluzii deșarte cu iz de...
Arta comentariului (fișă de lucru)
de Corneliu Traian Atanasiu
Motto: “asa ca nu ma provoca, nu vreau sa fiu rau.. sint prea bine dispus” (acest text este o aplicație avînd ca punct de plecare eseurile: Arta comentariului (I) și Arta comentariului (II) ) N-ar...
eminesciana - cod invers
de Lory Cristea
La sfârșitul anului 1883, Titu Maiorescu își asuma actul aproape riscant de a-l publica pe Mihai Eminescu pentru prima oară în volum, la editura Socec, sub titlul ,,Poesii\'\'. Mulți vor fi răsuflat...