"El caso Watergate" – 20380 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAdolfo Pérez Zelaschi
Adolfo Luis Pérez Zelaschi, (San Carlos de Bolívar, 15 de febrero de 1920] - Buenos Aires, 6 de marzo de 2005) fue un escritor argentino. Fue miembro de la Academia Argentina de Letras. Opera 1931 "Los Montiel" (novela). 1941 "Hombres sobre la pampa" (cuento). 1944 "Cantos de labrador y marinero" (poesía). 1949 "Más allá de los espejos" (cuento). 1954 "El terraplén" (novela). 1966 "El caso de la muerte que telefonea" (novela policial). 1969 "Presidente en la mira" (novela). 1975 "Canto fragmentario de Newpolis" (poesía). 1976 "De los pequeños y los últimos" (cuento). 1981 "Divertimento para revólver y piano" (novela policial). 1981 "Nicolasito" (novela). 1982 "La ciudad" (novela). 1985 "El barón polaco" (cuento). 1989 "Mis mejores cuentos policiales" (antología de cuentos). 1998 "Cien cuentos para cien días" (cuento). Sus poemas y cuentos fueron recogidos en antologías aparecidas en su país natal, y en países extranjeros como Chile, México y Bélgica.
3 poezii, 0 proze
Demetrio Korsi
Panamá, 1899 - 1957) Poeta panameño de origen griego. Inició estudios de medicina en Estados Unidos y de derecho en Panamá, que no llegaría a terminar. La inclusión de poemas suyos en la antología de Méndez Pereira Parnaso Panameño (1916) alentó su vocación poética, aunque profesionalmente se dedicó a variadas actividades. Vivió muchos años en París y Nueva York y fue cónsul en El Havre y Kingston, Jamaica. En El Havre, en 1926, se casó con la francesa Angela Julian, con quien tendría una hija. Divorciado, volvió a casarse en 1948 en Panamá con Eloisa Sandoval, que le daría tres hijos. Poeta de transición entre el modernismo y la vanguardia, abordó con ironía y aspereza temas de sabor popular y afroindígenas, así como el tema canalero. Su obra se nutrió del folclore y los ritmos típicos de su país. Sus poemarios más destacados son Los poemas extraños (1920), Tierras vírgenes (1923), Los pájaros de la montaña (1924), Bloc (1934), Nocturno en gris (1952), Los gringos llegan y la cumbia...
1 poezii, 0 proze
Jorge Guillén
Jorge Guillén (n. 18 ianuarie 1893, Valladolid - d. 6 februarie 1984, Malaga) a fost un poet spaniol, membru al așa numitei generații 27 și adept al ”poeziei pure”. *** Jorge Guillén Álvarez (Valladolid, 18 de enero de 1893 - Málaga, 6 de febrero de 1984) fue un poeta y crítico literario español, integrante de la Generación del 27. Su vida transcurre paralela a la de su amigo Pedro Salinas, a quien sucedió como lector de español en La Sorbona desde 1917 a 1923. Estudió sus primeras letras y Bachillerato en su ciudad natal y, aunque comenzó Filosofía y Letras en Madrid alojado en la Residencia de Estudiantes, se licenció en la Universidad de Granada; en esos años hizo varios viajes por Europa; en uno de ellos, en 1919, conoce a Germaine Cahen, con la que se casó dos años más tarde. Empieza a escribir Cántico y publica crítica literaria en la prensa y sus primeros poemas sueltos en revistas. Ya licenciado, ocupa el puesto de lector en la Universidad de La Sorbona...
11 poezii, 0 proze
Manuel Orestes Nieto
Es Panameño, Licenciado en Filosofía y Letras. Ha sido autor de doce poemarios, comenzó a publicar en 1970. Ha recibido en cuatro ocasiones el Premio Nacional "Ricardo Miró" de su país (1972, 1983, 1996 y 2002), con los libros: Reconstrucción de los Hechos, Panamá en la Memoria de los Mares, y El Mar de los Sargazos y Nadie llegará mañana. Ganó el Premio Casa de las Américas en 1975 con su poemario Dar la Cara. Ostenta la Medalla Gabriela Mistral otorgada por el gobierno de Chile con motivo del 50 Aniversario del otorgamiento del Premio Nobel a la escritora chilena. Recibió el Premio Nacional de Literatura Pedro Correa en septiembre del 2000, por la excelencia literaria del conjunto de su obra poética. Fue Subdirector General del Instituto Nacional de Cultura de su país. Director de la Biblioteca Nacional de Panamá y diplomático. Actualmente es Embajador de Panamá en Argentina. Fue Miembro del Consejo Editorial del semanario literario y cultural Tragaluz del diario El Universal. Es...
1 poezii, 0 proze
paulo coelho
Paulo Coelho nace en Brasil en el año 1947, en el seno de una familia de clase media, hijo de Pedro, ingeniero, y Lygia, ama de casa. A los siete años ingresa en el colegio jesuita San Ignacio de Río de Janeiro. Paulo acaba odiando la naturaleza obligatoria de la práctica religiosa. Aunque no soporta ni rezar ni ir a misa, no todo allí va tan mal. En los austeros pasillos del colegio, Paulo descubre su verdadera vocación: ser escritor. Pronto gana su primer premio literario en un concurso escolar de poesía, y su hermana Sonia cuenta cómo se hizo con un premio de redacción al presentar a un concurso un escrito que el mismo Paulo había tirado a la basura. Sin embargo, los padres de Paulo tienen otro futuro planeado para su hijo. Pretenden que sea ingeniero y por eso intentan reprimir sus deseos de dedicarse a la literatura. Esta intransigencia y la lectura de Trópico de cáncer, de Henry Miller provocan una gran rebeldía en Paulo, quien empieza a desobedecer las normas familiares. Su...
0 poezii, 0 proze
Panescu Octavian Alin
Petre Vulcan Junior alin.panescu@yahoo.ro Parola e mail 12alin Petre vulcan Parola pagina literara 1234al Prima oara am scris o poezie ,dedicata mamei ,la 10 ani,invatat de tatal meu,el era secretar la Cenaclul Columna, pe timpul Magistrului,Titu Radoi,si visul lui era sa-i spun ,,Batrane,,cum isi spun toti Columnistii. , a fost tata bibliotecar la biblioteca judeteana geberal cridtian tell?, corespondent la radio romania actualitati Am participat la o expozitie de pictura ,cu clasa a VIII-a ,cand eram la Scoala Generala ,la Muzeul Judetean. Am participat la Cenaclul Litua,de la Casa Tineretului. Am participat la Cenaclul de la Casa Sindicatelor. Am participat la Cenaclul Columna trei ani la Teatrul de Vara,dupa alti trei ani in care nu am fost primit,am fost reprimit la Cenaclul Columna,la Magnolia,acum se tine la Centrul Judetean Cultural,sala Titu Radoi,inca un an Am calculator,computer,din februarie -acum noua ani,deci, Culturalizarea Maselor. Am trimis poezii la concursuri in...
40 poezii, 0 proze
Ernesto Cardenal
Născut la 20 ianuarie 1925, în Granada Nicaragua. Hirotonisit în Granada, în 1965, el a fost printre cei dintâi susținători ai liberalizării vieții creștine și a activat ca preot până în 1977, când a fost exclus din rândurile clerului. A fost larg recunoscut ca un promotor al libertăților politice, iar volumele sale de versuri au fost traduse în mai multe țări. După venirea la putere a sandiniștilor, devine ministru al Culturii, în perioada 1979 - 1988, ocupând, concomitent, funcția de director al Casa des los Tres Mundos, o organizație culturală cu sediul în Granada. În anii '50 Cardenal se implică în mișcarea revoluționară din Nicaragua, încercând să coaguleze forțele care se opuneau dictatorului Somoza. S-a convertit la catolicism în 1956 și devine novice la Gethsemeni, o abație din Kentucky, SUA, unde studiază sub îndrumarea cunoscutului profesor și poet Thomas Merton. Cardenal și-a completata studiile în Cuernavaca, Mexic, și a fost hirotonisit ca preot în 1965. Principlele sale...
1 poezii, 0 proze
Friedrich Holderlin
Poeta, novelista y dramaturgo alemán nacido en Lauffen am Neckar, Württemberg, en 1770. Al terminar estudios primarios en Denkendorf ingresó a la Universidad de Tübingen donde obtuvo el Master en Teología. En 1793 publicó sus primeros poemas con la ayuda de Friedrich von Schiller quien además fue su amigo y protector. Fue traductor de Sófocles y Píndaro y autor de una valiosa obra poética y dramática que lo convirtió en el más grande representante del romanticismo alemán. Después de sostener un romance con la esposa de un rico banquero, Susette Gontard, inspiradora de sus \"Poemas a Diotima\", se radicó en Hamburgo donde produjo una parte importante de su obra, de la que se destaca su novela \"Hyperión\" y la colección de poemas \"La esperanza\". A partir de 1802, aquejado por los primeros síntomas de una grave esquizofrenia, regresó a Tübingen y vivió hasta su muerte protegido en la casa de un carpintero. Falleció en junio de 1843.
5 poezii, 0 proze
Nicolae Neagu
ASASINAREA POETULUI NICOLAE NEAGU Găești, 20 iunie, 2009. Ne-am strâns de dimineață, la casa cu nr. 7 de pe strada Șerban Cioculescu, unde era depus cadavrul lui Nicolae Neagu, înaintea înmormântării, care a avut loc la ora 12 în Cimitirul Eroilor de pe Strada Nicolae Bălcescu. Poetul a fost înmormântat lângă soția sa, Ana-Reli. Mai degrabă discret, apăruseră la vreo zece coroane din partea unor organizații și persoane precum Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Cenaclul literar al Medicilor, Laura și Lucian Blaga. Convoiul de la Casa Poetului, pe șoseaua București-Pitești, cu opriri și aruncări de monede, a excelat și el prin discreție, dacă nu autocenzurată stupefacție și mocnită revoltă. După slujba religioasă și discursul preotului, subsemnatul (rupând involuntar vreo omerta?) a citit câteva pasaje din opera scriitorului: “(- Ce este viața? întrebă îngerul. - Un răspuns puchinos, ticălos, păgubos, dar frumos între două tăceri, răspunde Oarecarele. - Atât? - Păi, nu-i de-ajuns?)...
1 poezii, 0 proze
Vasile Petre Fati
născut în 1944 - decedat 19 noiembrie 1996 "Vasile Petre Fati, antologie postumă Vasile Petre Fati este un poet exemplar pentru promoția ’70. Așa am vrut să încep rândurile acestei prezentări. Hm! Dar de ce doar al promoției ’70? mi-am luat eu seama. Și m-am gândit că el este, de fapt, poet exemplar al întregii literaturi române contemporane. Om blând, tăifăsuitor profesionist, bun cunoscător al degustării vinului la Casa Scriitorilor, vin sub formă uleioasă iarna, în formă de șpriț lung vara, Vasile Petre Fati era reprezentant al – cu o exactă etichetă pusă de prietenul său Marian Drăghici – „aripei boemei cuminți”. Confirm, ca un om care a combătut calm, amical, multe ore cu cei doi, la aceeași masă din sufrageria Casei Monteoru în primele zile, în primele luni, în primii ani după evenimentele din decembrie 1989. Pe cât de boem era Fati, pe atât de bonom era, deși intransigent când venea vorba de draga de literatură, el cultivând o ironie fină, cordială, cu atât mai usturătoare...
15 poezii, 0 proze
„A mirat o lume întreagă” / „A mirat PE foarte multă lume”. Tipare cu / fără PE în română și spaniolă
de Daniela Luminita Teleoaca
Trăsăturile [+personal], [+apropriat] sunt seme implicate şi de o serie de nume generice, reprezentând mai exact substantive colective (cf., de pildă, infra, rom. ţară „locuitorii dintr-o / din...
Scrisoare de adio către Fidel
de Ernesto Che Guevara
Fidel, Me recuerdo en esta hora de muchas cosas, de cuando te conocí en casa de María Antonia, de cuando me propusiste venir, de toda la tensión de los preparativos. Un día pasaron preguntando a...
Lacul cu sălcii plângătoare
de Grig Salvan
Iese din casa întunecoasă și rece ca înfiorat de-o spaimă fără nume… Iese ca împins de la spate de o forță nevăzută… lăsîndu-și în urmă soția, trîntind nervoasă vasele de la bucătărie și bodogănind...
Calmitatea nopții - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
S-a dus soarele-gălbui, Are și el casa lui! Acum cred că doarme dus, Pe un nor pufos, mai sus, Lăsând noaptea-n grija lunii, O strajă asupra lumii! . Stele arzătoare, mici, Felinare de pitici; Se...
poem
de doru brasoveanu
xxx “Acesta e sufletul meu Rașel. Rugați-vă pentru el” Casa ta mare era ca un labirint... Dacă mă lăsai singur, rareori te ajungeam fără să mă iei tu, când te plictiseai de așteptare de prin vreo...
Ghici
de ababei oana
Mereu hoinar, pădurea desfrunzește Pe drum praful stârnește Se strecoară sub ferestre El casa răcește.
Copacii plâng
de Luca Tiberiu
Copacii plâng O noapte a fost de ajuns Ca sufletul pădurarului să piară Prin miile venelor înfrunzite de vară… Mulțimea lor, sufletul a îndrăgit, Era doar o întruchipare a unei frunze. . . ce ele au...
CA DE ÎNCEPUT
de Eugen Alexuță
Cam tot la aceea vreme de început al acestei povestiri , cam tot prin aceea zonă , din \"Þara dintre Crișuri \"câteva familii de românași , și-au luat lumea în cap , părăsin- du-și vatra strămoșească...
Umbre (Fantomele trecutului) 3
de Cezar C. Viziniuck
Când ajunsese la familia Poponea, Maricica îl primi în ușa bucătăriei de vară de unde se răspândea un puternic miros de mâncare. Îl conduse în „casa mare”, cum îi spunea ea casei de curat. Într-o...
Comentarii poeme haiku
de Cristina-Monica Moldoveanu
Prezint în cele ce urmează câteva comentarii scurte ale mele la poemele haiku câștigătoare ale etapei cu numărul 332 în concursul săptămânal romanianhaiku. Concursul se desfășoară de mai mulți ani și...
