Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Durerea culorilor pierdute"18093 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
40 rezultate
VL

Valentina Leff

AutorAtelier

...la început a fost durerea...

3 poezii, 0 proze

AmbrosiaA

Ambrosia

AutorAtelier

Nu sunt durerea ce te doare, eu ti`s durerea ce te consuma.

2 poezii, 0 proze

SerbanS

Serban

AutorAtelier

Incerc doar sa mai uit de durerea care oam in suflet

6 poezii, 0 proze

someoneS

someone

AutorAtelier

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!

2 poezii, 0 proze

pop romeoPR

pop romeo

AutorAtelier

Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com

869 poezii, 0 proze

Pavel  RalucaPR

Pavel Raluca

AutorAtelier

"m-am sinucis înainte să te naști de teamă că nu am să merg alături de tine niciodată. m-am sinucis să-mi păstrez visul despre noi viu" "Durerea mă iubește cum nu a făcut-o nimeni niciodată."

20 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

Florea Maria MirabelaFM

Florea Maria Mirabela

AutorAtelier

Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...

6 poezii, 0 proze

Claudiu Alexandru SurmeiCS

Claudiu Alexandru Surmei

AutorAtelier

Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge

1 poezii, 0 proze

Apati Vasile-CornelAV

Apati Vasile-Cornel

AutorAtelier

"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...

4 poezii, 0 proze

Durerea culorilor pierdute

de Stanica Ilie Viorel

continui să m-agăț de rănile albastre deschise spre cer înfășurat doar într-o clipă solz din anaconda ce-a fost pe aici și-a lăsat drept mărturie privirea-mi îndreptată către zare mă leapăd și-alunec...

PoezieAtelier

Dorinta in sange

de Albu Marius Silvan

Rupând vălul grației începe povestea miresei nopții Veșnica regină a lunii cântate de urletul lupilor, Spaima minților abătute de apropierea morții, Dulcea tortură a sufletelor fără de viață....

PoezieAtelier

povestea culorilor istoria unei inițieri

de angela spinei

I noapte Într-o noapte un elefant cu sufletul alb m-a chemat la plimbare prin grădina lumii. Am acceptat cu inima strânsă. Dar nu a durat mult că m-am împiedicat de un fir de viață și mi-a spus că...

ProzăAtelier

Mai Suprem decat un Crez

de dada

Mai Suprem decat un Crez Linistea tainica si muzica surasului tau Era durerea neimpartasita pe care o simteam ca se indeparteaza ca o lasa Nu mai avea nimic din mine ma parasit si ma abandoant…...

PoezieAtelier

mareea de nisip

de Laurențiu Belizan

brațele noastre ar putea fi ramele unei picturi de care nu se agață niciodată păianjenul unde ziua si noaptea se rostogolesc în căutarea culorilor într-o coregrafie a cerurilor lipite cu puțin...

PoezieAtelier

Cortegiu

de valeria tamas

gandurile mele imbracate in negru insotindu-mi iubirea defuncta. in jurul sicriului de argint le-am pus numar pereche vantul l-am simtit trecand in varful picioarelor berzele stateau linistite...

PoezieAtelier

NU FITI INDIFERENTI !

de Gabriel Matrana

Va iubesc, oameni, Cu toată ființa mea Chinuită de-amar și durere... Deși uneori, cu greu, recunosc, Nu-mi face plăcere... Pășind printre voi Retrăiesc sentimente, o mie Ce la drum vă conduc...

PoezieAtelier

Viață de câine

de viorel ploesteanu

„Doamne, că prost mai sunt, își spuse Stănică închizând ușa. Nu m-am învățat minte, așa-mi trebuie, dar, pe de altă parte, dacă e să fie turbat, nu mai contează de câte ori mă mușcă.” Ajungând el la...

ProzăAtelier

Suflete pierdute

de Oana Izbașa

Picături de cer îmi inundă ochii, zâmbetul mi-e înnorat, Fiori de durere îmi fulgeră sufletul, frigul mă cuprinde. Văd cum culorile mirifice se pierd dinainte de a le percepe Ochii mei umbriți de...

PoezieAtelier

Delirul parcimoniei

de Ionut Acrudoae

Clona depresiilor normale, originalul tremuratului tomnatic. Calmul senil al viitorului aduce picături de rouă, trimite spre extrem, povara florii ofilite. Trezire punctuală și reversul medaliei...

Atelier