"Descendenții" – 597 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ITIosif Trifa
Parintele Iosif TRIFA Preotul Iosif Trifa s-a nascut la 3 martie 1888 în comuna Certege, judetul (pe atunci) Turda, ca cel de-al patrulea - din cei sase - fiu al familiei Dumitru si Ana Trifa. Pe linia descendentei paterne, bunicul lui Iosif Trifa (tatal lui Dumitru) a fost unul din centurionii si oamenii de încredere ai lui Avram Iancu. Între 1895-1889 Iosif Trifa urmeaza scoala primara în satul natal, apoi cursurile gimnaziale în Brad si Beius. În 1907 se înscrie la Academia Teologica din Sibiu. În 1910, prin “Decret învatatoresc”, obtine titlul de învatator la Scoala Poporala din comuna Vidra de Sus, protopopiatul Câmpeni (învatamântul românesc din Ardeal fiind confesional, preotii, în cele mai multe sate, erau si învatatori). În acelasi an obtine si “Atestatul de Cualificatiune” pentru misiunea de preot. În anul scolar 1910-1911 îsi începe activitatea ca învatator în Vidra de Sus. Aici o cunoaste pe Iuliana Iancu, nepoata dinspre frate a lui Avram Iancu. Se casatoresc în toamna...
3 poezii, 0 proze
IIIon Th. Ilea
Ion Th. Ilea (n. 17 iunie 1908, Bistricioara/Bistrița Bârgâului - d. 1983, Bistricioara) a fost un poet, prozator și memorialist român, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (din care mai fac parte Emil Giurgiuca, George Boldea, Mihai Beniuc ș.a.) care se remarcă printr-o lirică la limita dintre tradiționalism și modernism. Ca și la Beniuc sau Giurgiuca, Ion Th. Ilea, mai ales în "Gloata", are unele accente sociale în maniera lui Aron Cotruș. Poetul a fost caracterizat ca "...făcând parte din rândul poeților care se definesc prin sforțarea de a se elibera de didacticismul coșbucian prin violența specifică a expresiei, prin asprimea versului, spre a fi în ton cu problemele europene ale liricii” (G. Călinescu - Istoria literaturii). E născut din părinți țărani - descendenți din familia lui Ilea de Borgo (nobili), rămâne orfan de tată la vârstă fragedă. E nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor în diferite branșe, dar absolvă...
1 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
VCVittoria Colonna
1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.
1 poezii, 0 proze
Sobi Marlan
tanar,plin de viata si de venin,suflet de o noblete sora cu prostia,putin paranoic dar fara tendinte maniaco-depresive,descendent dintr-o familie de rromi integrati in analele societatii romanesti de mai bine de un secol
5 poezii, 0 proze
MMModest Morariu
Modest Morariu (n. 11 august 1929, Cernăuți - d. 15 aprilie 1988) a fost un poet, eseist, prozator și traducător român. Descendent al unei vechi familii de intelectuali din Cernăuți, printre care se numără și mitropolitul Silvestru, fiul său, Vasile Morariu fiind coleg cu Mihai Eminescu la Viena. Liceul l-a început la Cernăuți și l-a continuat în diferite orașe din România, unde părinții săi au venit în refugiu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954. A debutat în revista Steaua în 1958. Din 1959 după un stagiu la revistele La Roumanie Nouvelle, după ce a fost corector la Gazeta literară, devine redactor la editura Meridiane, unde va îngriji mai multe albume de artă. Publică trei volume de versuri și două de eseuri, pe tema traducerii sau pe teme legate de artele plastice. A devenit redactor-șef al editurii Meridiane în 1969. A tradus, printre alții, pe André Malraux și Albert Camus Traduceri Jules Renard, Morcoveață, 1958 Albert Ayguesparse, Culorile...
3 poezii, 0 proze
GBGeorges Boisnard
A absolvit Scoala tehnica de arhitectura si facultatea de istorie a Universitatii Bucuresti. Este realizator de emisiuni de istorie la Televiziunea Romana , calitate in care a realizat peste 200 de documentare de istorie si istorie culturala. Descendent dintr-o familie de origine franceza- realizator de televiziune la Bucuresti, specializat în emisiuni de istoriografie, reconstituie cursiv acest aspect al biografiei Domnului Moldovei. "Viata lui Stefan cel Mare" "Georges Boisnard este un personaj special,delicat si sensibil,care iubeste antichitatile,arta si muzica clasica.Nu si-a propus niciodata sa scrie aceasta carte;editorul a fost cel care l-a provocat.Si ,daca cititi lucrarea,o sa constatati ca n-a gresit."
1 poezii, 0 proze
ȘTȘtefan Gh. Theodoru
Scriitorul Ștefan Gh. Theodoru s-a născut în 11 iunie 1921 la Brăila. Tatăl său a fost inginer constructor și este urmașul unei vechi familii românești, iar mama este descendentă a unuia dintre căpitanii de panduri ai lui Tudor Vladimirescu. La vârsta majoratului opteaza pentru profesia pe care a avut-o și tatăl său, urmând Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din București, pe care a absolvit-o în anul 1946. În timpul vacanțelor a participat la instrucție în cadrul unei unități de elită a Armatei Române, Regimentul Pionieri-Gardă. În vara anului 1944 participă , având gradul de sergent t.r., la consolidarea și apărarea liniei de fortificații Focșani – Nămoloasa. Pe timpul întoarcerii armelor și-a comandat cu competență și curaj subordonații, fapt ce a făcut ca subunitatea pe care o comanda să nu aibă nici o pierdere. Datorită meritelor dovedite pe front, ulterior a fost avansat până la gradul de maior în rezervă. După război, paralel cu activitatea de constructor,...
4 poezii, 0 proze
DBDon Pedro Calderon de la Barca
DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...
1 poezii, 0 proze
G-Gherghinescu Aryadna -Mariana
Nascuta in Bucuresti,la doar cateva secunde dupa trecerea intr-un nou an, ca urmare a unui cumplit accident,m-am incapatanat sa traiesc in ciuda tuturor previziunilor si o fac in continuare tot la fel de rebel ca intotdeauna. Am legaturi stranse cu zona ardealului,prin descendenta ,si cu zona moldovei prin casatorie.
1 poezii, 0 proze
Descendenții
de Silviu Somesanu
Îmi calcă pe urme, descendenții. Pășesc drept, au o privire pătrunzătoare mai adâncă decât fântâna. Așază-n obișnuință puterea încrederii, voința adevărului. Valul moștenit prinde aripi. Știu cum...
Tirziu
de Gheorghe Ursu
Tirziu dupa miezul dragostei dupa soarele si ploile fertile la crepusculul inainte de agonie dupa-amiaza spre grindina si papagalul inainte de noaptea dar mai ales dupa miezul dragostei se face un...
O metaforă de la sfârșitul secolului
de Takashi Arima
în acest secol eufemismele nu mai au căutare Nu vă fie teamă de numele acestui microb Numiți-l pur și simplu HIV Strămoșul lui din inima Africii Centrale Purtat de maimuțele verzi și de cimpanzei Dă...
Dacologie
de Cucu Constantin
Citeam deunăzi despre existența unei teorii istorice conform căreia, de fapt și de drept, noi românii suntem descendenții direcți ai marelui neam dacic din antichitate, descendență care nu a fost...
Vă luați reciproc în balon – tu și umbra. Turma nu merită să fie luată peste picior.
de Bot Eugen Iulian
ea are mersul împiedicat chiar și atunci când bate pasul pe loc nu e grav să nu știi ce îți dorești ideal ar fi să nu îți dorești nimic mai ales dacă nu vrei să te distanțezi prea tare de adevăr...
Blestemul
de Dumitru Sava
Mulți se întreabă ce s-o fi ales de cainii Londrei. Nu, nu câinii, ci cainii! Descendenții acelei făpturi biblice, rod al împerecherii adulterine dintre prima femeie și o reptilă. Suntem tentați să...
de Gheorghe Luchian
P O E M P R O F A N . De Eminescu Să vorbim în tăcerea iubirii Într-un grai folosit doar de îngeri. De Eminescu Să ne apropiem sfielnic Într-o seară ca aceasta de-acum Cu pasul măsurat ca la un...
Despre fotbal
de Marius Marian Șolea
Despre fotbal Bișca era străbunica mea din partea mamei, în sat răspundea la numele de Măria lu’ Dinuță, iar în bolentin se numea Becheanu Maria, după căsătorie Lungoci. peste doisprezece copii îi...
Mahabharata, legenda care a infruntat timpul
de Fluerașu Petre
Povestea care-ncepe - vom spune dinainte - Ca oamenii, pe vremuri, demult, o povestira. Chiar pana astazi unii ii mai pastreaza talcul Prin timp veni-vor altii, repovestind-o iar. Kauravi si Pandavi...
tv-cruciații
de dan mihuț
pungile cu energie de sub ochi, mersul piticului până-n mijlocul orientului mă screm, se îngroașă venele, mă înjur și surprind glumele cu iuda bănuiala și caraghioslâcul toți pișcotarii ăștia cu...