"Cu-n secol peste" – 22558 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
castronul-cu-masele
Castronul cu măsele
de felix nicolau
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
aparece
Rahat cu Apă Rece
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
JSJaroslav Seifert
Jaroslav Seifert (n. 23 septembrie 1901, Praga - d. 10 ianuarie 1986, Praga) este un scriitor, poet și jurnalist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984. S-a născut odată cu secolul 20, iar opera sa este reprezentativă pentru acest secol marcat de războaie pustiitoare și elanuri reînviate, de regimuri totalitare și mișcări de rezistență, de răsturnări politice ce au schimbat fața lumii. Jaroslav Seifert intră de tânăr în Partidul comunist cehoslovac: editează jurnale (Rovnost, Srsatec, Reflektor), pune bazele mișcării artistice Devìtsill și, la numai 20 de ani, încredințează tiparului prima sa culegere de poeme. ,,El este în poezie - se scria la debutul său - cam ce a fost în pictură vameșul Rousseau". În scurt timp devine unul din liderii avangardei cehoslovace. Nu peste mult, însă, această calitate avea să-i fie contestată, ca urmare a excluderii sale din partid, după ce semnase un manifest împotriva tendințelor de bolșevizare a Partidului comunist cehoslovac....
1 poezii, 0 proze
IGIuliana Ghioca
Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.
18 poezii, 0 proze
AHArno Holz
Arno Holz (n. 26 aprilie 1863, Rastenburg, Ostpreußen; d. 24 octombrie 1929, Berlin) a fost un poet și dramaturg german asociat cu naturalismul și impresionismul. Cel mai cunoscut pentru a sa teorie a "ritmurilor necesare/interioare" al versului alb, care va influența lirica germană și franceză a începutului de secol XX. Printre lucrările sale se numără: Die Dichtkunst der Jetztzeit (1883), Papa Hamlet (1889), Phantasus (1898), Revolution der Lyrik (1899), Gaudeamus! (1908), etc.
3 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
HTHermes Mercurius Trismegistus
Hermes Trismegistus Etimologia: Hermes – zeu grec, Thoth la egipteni, Mercur la romani. Din secolul al IV-lea î.e.n, grecii îl desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele atât de sugestiv și plin de semnificații, de Hermes Mercurius Trismegistus. Se credea că el se află la originea a tot ceea ce zămislește mintea omenească. Epitetul Trismegistus ( cel de trei ori mare) atribuit lui Hermes, este de origine relativ târzie și nu se întâlnește la niciun autor anterior celui de-al doilea secol creștin. Hermes a făcut ca învățăturile sale să fie gravate în semne emblematice pe table sau coloane de piatră, pe care apoi le-a răspândit în toată țara. E considerat inventatorul hieroglifelor. Ideile sale extrem de profunde sunt tratate de învățătură teosofică. El se ocupă de natura și ordinele ființelor cerești, de multitudinea elementelor și enunță toate noțiunile cabalistice ce vor fi utilizate de rosacrucieni. El ordonează astrologia într-un adevărat sistem; scrie tratate de medicină, detaliază...
2 poezii, 0 proze
PPlotin
Plotin (Greacă: Πλωτίνος)(cca. 205 – 270 e.n.) a fost filosof grec, considerat părintele curentului filozofic cunoscut drept neoplatonism. Născut în Egipt, la Lykopolis, Plotin studiază filosofia la Alexandria, avându-l drept maestru pe Ammonios Saccas, un filosof platonician care nu a scris nimic, întocmai ca și Socrate. După ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, puternic impresionat, Plotin i-ar fi spus prietenului care îl adusese acolo: "pe acest om l-am căutat!" Plotin a început să scrie numai la 49 de ani iar opera sa a fost compusă în 16 ani de un spirit matur, care, în momentul când a început să scrie, își formulase deja pe deplin sistemul filosofic. Prelucrând și dezvoltând comentariile din ultimile secole despre opera lui Platon, Plotin întemeiază un nou curent filosofic, neoplatonismul, care a exercitat o puternică influență în antichitatea târzie. Prelegerile și scrierile sale filosofice au fost prelucrate cu o remarcabilă...
1 poezii, 0 proze
PSPaul Sterian
Paul Sterian (n. 1 mai 1904- d. 16 septembrie 1984, București) este fiul medicului militant Eraclie Sterian, autor a numeroase articole, broșuri și volume de popularizare a igienei ori de educație sexuală, de combatere a bolilor venerice, a tuberculozei și a tifosului, participant la primul război mondial în calitate de medic. După obținerea unui doctorat în Drept și Științe economice la Paris, cu teza La Roumanie et la réparation des dommages de guerre (1928), Paul Sterian va fi colaborator ocazional al Gîndirii, al Convorbirilor literare și al Curentului și redactor, din 1929, al ziarului condus de Nae Ionescu, Cuvîntul. Semnează manifestul avangardist Poezia agresivă sau poemul reportaj, în revista unu (1931). Participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe (Acțiune și contemplație, 1932; Poezia română actuală, 1932, ș.a.). Activează în cadrul campaniilor sociologice ale lui Dimitrie Gusti, fiind, împreună cu N. Argintescu-Amza, regizor al...
5 poezii, 0 proze
VBValeriu Bârgău
Valeriu Bârgău n. 7 martie 1950, d. 3 ianuarie 2006 Poet, prozator, publicist și editor. Membru al U.S.R. din România din 1980. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, 1991. A fost ales președintele Asociației Scriitorilor din județul Hunedoara, 2004. Volume publicate: „Floarea soarelui”, Ed. Cartea Românească, 1978; „Alfabetul straniu în care vă vorbesc”, Ed. Cartea Românească, 1980; „Tulburarea naturii”, Ed. Facla, 1982; „Plantele din fereastră”, Ed. Albatros, 1984; „Noima de aur”, Ed. Cartea Românească, 1986; „Sfârșitul lumii”, Ed. Călăuza, 1992; „Apocalipsa după Valeriu”, Ed. Helicon, 1996; „Alfabetul straniu”, Ed. Cartea Românească, 2005, antologie. Romanele: „Semne particulare”, Ed. Facla, 1998; „Utopia profesorului Dunca”, (împreună cu N. Chirica) la Ed. Eminescu, 1986. Recenzii: „Generația ’80: Precursori & urmași”, Ed. Călăuza, 1999. Cărți de reportaje: „Jurnal de uzină”, Ed. Cartea Românească, 1981; „Steaua de pământ”, Ed. Eminescu, 1985; „Directorul de...
1 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Aspazia Munte
Aspazia Munte (născută Aspazia Munteanu pe 7 octombrie 1885, în comuna Tereblecea-Veche, jud. Rădăuți) a fost o poetă bucovineană. A trăit în comuna Plaiul-Cosminului, unde, cu Neculai Pavel, a editat revista Plai și colecția Plai. A mai înființat un cenaclu literar cu același nume împreună cu N. Ropceanu, Neculai Pavel și Teofil Lianu. Decedată: ? Opere: Învolburări (versuri), Col. Iconar, Cernăuți, 1933 Luminișuri (versuri) Mia (nuvelă)
1 poezii, 0 proze
Cu-n secol peste
de gheorghe Sarbu
nicio problemă starea de fapt cum ne purtăm mai rău ca spinii de frică cont țin numai câinii coasta omului nu este raft și nici drojdie de copt copt copt o măsură este în toate pentru cine nu merge-n...
Iubire peste firewall
de Cristian Fara
Îngerul cu puține cuvinte și vechi de o sută de ani simplu - iubea în veșminte binare, înțeles de profani un geam luminos peste zare în matrici externe stigmat un nume în falsa-ntrebare suntem...
Dincolo de FireWALL
de Mania Dragos
Îngerul cu puține cuvinte și vechi de o sută de ani simplu - iubea în vesminte binare, înțeles de profani un geam luminos peste zare în matrici externe stigmat un nume în falsa-ntrebare suntem...
despre câțiva dintre copacii pe care-i găzduiesc la mine
de Adina Ungur
Poate pentru că am crescut într-o curte sub bolta celui mai frumos copac pe care l-am văzut vreodată sau poate, nu! Dar îi iubesc și îi port cu mine! Copac Fremătând Eu trăiesc în pământ și sunt...
Așa se fac îngerii
de Ion Caraion
Limbute, pestrițe, cu ochii-ntredeschiși (el habar n-are, dar toată lumea știe) femeile stau să prindă-n pălărie ca pe-un fluture, omul de pe-acoperiș; el habar n-are și merge-nainte pe marginea...
Accente intime
de Alexandru Macedonski
În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci...