"Ce ne-a ascuns Pascal dintotdeauna" – 21326 rezultate
0.04 secundeMeilisearchprimul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Simona Ariton
"a fi..nebunie si trista si goala, Urechea te minte si ochiul te-nseala. Ce-un secol ne zice alti zeci o dezic, Decat un vis sarbad, mai bine nimic" (Eminescu) Biografie: M-am nascut in luna Mai.Cand toti teii si trandafirii din Copou se pregateau sa infloreasca. Ei, Soarele, Pluto si Mercur sunt vinovati! Au conspirat si m-au facut un om mult prea singur, mult prea las si mult prea ascuns. Nu ma iubesc. Nici macar nu ma respect. Stiu ca pot..dar nu am curaj.. Stiu ca exista Dumnezeu, cred in ingeri..dar sunt o necredincioasa.. Nu am nimic si nu vreau nimic...Iubesc oamenii dar nu ii las sa intre..nici macar sa ma caute.
6 poezii, 0 proze
Dan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
Bogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
Augustin Pop
...aș jigni dacă aș etala întreaga biografie a acestui scriitor și om extraordinar.Echinoxistul Augustin Pop are biografia în literele numelui său.A publicat cărți, poeme,articole în reviste de specialitate,...,dar dvs.,dragă cititorule stii asta!Contemporan cu \"Dumnezeu\" vorba celui ce ne-a dat \"Gorunul\", îmi doresc să fie printre noi, pe acest site!
2 poezii, 0 proze
Jean FANCHETTE
Jean FANCHETTE est né à Rose-Hill, île Maurice, le 6 mai 1932. Il a commencé ses études de Médecine en France à l\'âge de 19 ans et publie trés jeune, deux receuils de poésies qui seront consacrés par des prix prestigieux : le prix Paul Valery en 1956 pour son recueil de poésie \"les midis du sang\" et le prix Fénéon pour \"archipels\" en 1958. Il a publié plusieurs autres recueils de poésie \"Osmoses\" en 1954, \"Identité provisoire\" en 1965, \"je m\'appelle sommeil\" en 1977 et \"la visitation de l\'oiseau pluvier en 1977 qui lui a valu une correspondance admirative du grand poète français René CHAR Une large sélection de ses poèmes, dont certains inédits, a été effectué par les Editions Stock dont le plan a été conçu par Jean FANCHETTE lui-même plusieurs mois avant sa mort survenue à Paris en mars 1992. Ce recueil de poèmes intitulé \"L\'île Equinoxe\" a été édité en 1993 par les Editions Stock. Neuro-psychiatre et psychanalyste, Jean FANCHETTE est également l\'auteur d\'Essais et...
2 poezii, 0 proze
André Gide
Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...
5 poezii, 0 proze
Jean Richepin
Jean Richepin, né à Médéa (Algérie) le 4 février 1849 et mort à Paris le 12 décembre 1926, est un poète, romancier et auteur dramatique français. Ce poète turbulent, fils d'un médecin militaire breton, eut dans sa jeunesse une réputation de « fort en thème », ce qui lui permit de faire de brillantes études secondaires et d'intégrer l'École normale supérieure en 1868, avant d'obtenir une licence ès lettres en 1870. Avec la guerre, il prend goût à l'aventure en s'engageant dans un corps de francs-tireurs et, faisant alors l'expérience de la liberté, il mène pendant quatre ans une vie d'errance, gagnant sa vie en s'engageant successivement comme journaliste, professeur, matelot, docker à Naples et à Bordeaux. En 1875 enfin, il découvre le quartier latin, où il se fait très vite remarquer par ses excentricités et fait la connaissance de Léon Bloy, Paul Bourget, Maurice Rollinat et surtout Raoul Ponchon, rencontré dans les salons de la maîtresse de Charles Cros, Nina de Villard, et qui...
19 poezii, 0 proze
Léon Dierx
Léon Dierx, né à Saint-Denis de La Réunion le 31 mars 1838 et mort à Paris le 12 juin 1912, est un poète parnassien et peintre académique français. Léon Dierx naît dans la villa de Saint-Denis aujourd'hui appelée villa Déramond-Barre, que son grand-père a rachetée en 1830. Il y vit jusqu'en 1860, année de son installation en France métropolitaine. En 1864, il fait partie des poètes parnassiens qui se réunissent autour de Catulle Mendès, avec Sully Prudhomme, Villiers de L'Isle-Adam, José-Maria de Heredia, Albert Glatigny, quand Paul Verlaine, âgé de 20 ans, fait la connaissance de ce groupe. Il est élu prince des poètes à la mort de Stéphane Mallarmé en 1898. À la mort de Dierx, le nouveau musée d'art de Saint-Denis situé dans la rue de Paris reçoit son nom. Un buste de Léon Dierx sera plus tard installé à l'entrée de ce musée en 1920. Le peintre Paul Chabas (1869-1937) le représente sur un grand tableau commandé par l'éditeur Alphonse Lemerre aux côtés de Jules Claretie, Paul Arène,...
1 poezii, 0 proze
Pierre Reverdy
Pierre Reverdy, né à Narbonne, (Aude) le 11 septembre 1889 et mort à l'Abbaye de Solesmes le 17 juin 1960, était un poète français associé au cubisme et aux débuts du surréalisme. Déclaré « né de père et de mère inconnus » à l'état-civil de Narbonne, Pierre Reverdy dut attendre sa vingt-deuxième année pour être reconnu par sa mère. L'année de sa naissance, sa mère était mariée mais son époux vivait en Argentine. Ce n'est qu'en 1897, qu'elle put se remarier avec le père de Reverdy, viticulteur dans la Montagne noire. Pierre Reverdy venait d'une famille de sculpteurs, de tailleurs de pierre d'église. Toute sa vie en sera marquée par un sentiment de religiosité profonde que l'on retrouve dans sa poésie. Il poursuivit ses études à Toulouse et à Narbonne. Il arrive à Paris en octobre 1910. À Montmartre, au célèbre Bateau-Lavoir, il rencontre ses premiers amis : Guillaume Apollinaire, Max Jacob, Louis Aragon, André Breton, Philippe Soupault et Tristan Tzara. Pendant seize ans il vit pour...
4 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Ce ne-a ascuns Pascal dintotdeauna
de Cătălin Ionașcu
program inimă_disperată_rog_seriozitate; uses sentimentalisme; var întunecare, fum: sunt eu; iubire:=oare[da...nu] of persoana mea; viața mea, apus de soare:=boolean; begin(nașterea) aici sunt eu;...
Variante de viață II
de Gabriel Cristian Pascal
\"Oamenii aveau alt timp, alte realități; viața lor avea alte țeluri, erau fericiți în fericirea lor și nefericiți în nefericirea lor; lucruri mici îi bucura și îi facea nefericiți ale lucruri și mai...
Portret pe o pânză putredă
de ion pascal vlad
Cu puțină vreme în urmă, absolut întâmplător, ne-a căzut în mână un plic cu documente. Citind conținutul lor, am avut impresia că a început campania electorală. Mărturisim că am meditat profund...
Mitul lui Sisif
de Albert Camus
Albert Camus MITUL LUI SISIF Lui Pascal Pia O, suflete al meu, nu năzui la viața nemuritoare, ci epuizează domeniul posibilului. PINDAR (Pythica a IlI-a) UN RAÞIONAMENT ABSURD Paginile care urmează...
timișoara-iași(fără loc rezervat)
de emilian valeriu pal
fetița mângâie șiragul de perle. se crede lebădă. buni tu ai lucrat la combinat. nu. nenea tu ai lucrat la combinat. nu. baiatu’ ai lucrat la combinat. nu. buni uite merge trenul celălalt. nu. mergem...
Un “miracol” pascal
de Radu Haraga
Ca pe oricare om normal care a a avut o copilărie fericită, mă fascinează anumite lucruri. De exemplu scamatoriile magicianului, care reușește să scoată din pălărie un iepure deși mi-a arătat clar că...
Fatumul \"Iubirii față de aproapele\"
de Ioana Petcu
Cum vine viața peste tine ca o coajă miraculoasă. Cum să te pierzi și cum să te regăsești într-o perpetuă sinusoidală existențială. Cum să devii lector « înțelegător », scârbit, de-tabuizat, împăcat...
La așa politicieni, așa ziariști
de ion pascal vlad
Emil Boc a fost invitat să vorbească în cadrul emisiunii \"Sinteza zilei\", de la Antena 3, consacrată alegerilor europarlamentare. La capătul intervenției, premierul este surprins de camera rămasă...
Dumnezeu, fotbaliștii și pixul
de ion pascal vlad
Aflăm din presa locală (Doamne, câte informații noi și pertinente aflăm din vasta presă jiană) că jucătorii unei echipe de fotbal au devenit, în ultima vreme, foarte credincioși. Că au chiar și un...
