"Calendă" – 2568 rezultate
0.01 secundeMeilisearchSzasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
Carlo Betocchi
Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...
0 poezii, 0 proze
OKOmar Khayam
- conform unor date recente, s-a nascut la 18 Mai 1048, in orasul Neishabur, din privincia Khorasan, aflata in nordul Iranului - numele sau adevarat era Omar Ghiyat at-Din Abu I-Ftah Ibrahim al-Khayyam - Khayyami = pseudonym pentru “fabricant de corturi” – pe care poetul il adopta in amintirea tatalui sau care avea aceasta indeletnicire - Isi face studiile in celebrul medreseh, colegiul din orasul sau natal. - A fost directorul observatorului din Marv si a prezidat grupul celor opt astronomi care, in anul 1074, a efectuat reforma calendarului musulman, calendar care este mai exact decat cel Gregorian, intreprins cinci secole mai tarziu. - Moare in jurul anului 1131 - Medic si astronom official al curtii regale, Omar Khayyam a fost cunoscut de-a lungul Evului Mediu pentru studiile sale in domeniile matematicii si fizicii. - Din 14 tratate ce i-au fost atribuite, lucrarea cea mai importanta este un tratat de algebra. Al-Djabra-val Mogha-bela, trades in limbile europene inca din secolul...
97 poezii, 0 proze
ECEmil Cioran
EMIL CIORAN s‑a nåscut în 8 Aprilie 1911 la Råsinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran — preot în Råsinari — si al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventeazå, începînd din 1921, Liceul Gheorghe Lazår din Sibiu, oras în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 si 1932 urmeazå cursurile Facultåtii de Litere si Filozofie din Bucuresti. În ultimul an de facultate publicå articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Îsi încheie studiile universitare cu o tezå de licentå asupra intuitionismului bergsonian. În acelasi an (1932) se înscrie la doctorat, sperînd så obtinå astfel o burså în Franta sau Germania. În 1934 îi apare prima carte, Pe culmile disperårii, pentru care i se conferå Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati. Va mai publica încå patru cårti în tarå, înainte de a se stabili definitiv în Franta. Între 1933...
0 poezii, 0 proze
HHesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
GVGeorge Voevidca
Poetul și epigramistul George Voevidca s-a născut în anul 1893 pe 9 aprilie în comuna Sinăuții de Jos (jud. Rădăuți), ca fiu al folcloristului muzical Alexandru Voevidca. A studiat la Siret, apoi a urmat liceul la Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1912, iar studiile superioare, litere și filosofie, la Universitatea din Cernăuți. A început să publice poezii în februarie 1913 în „Universul literar”, la care colaborează regulat până la izbucnirea războiului. Tot atunci a publicat epigrame în „Flacăra” semnate Lucifer. Poezii lirice a publicat în câteva reviste din Ardeal, în „Viața nouă”, mutată acum la Suceava, la ziarul clerical „Lumina” (din Caransebeș), la ziarul muncitoresc „Progresul” (din Oravița) și în „Calendarul poporului” pe anii 1916, 1917 și 1918 (de la Suceava). În anul 1919 este remarcat de Nicolae Iorga, care sublinia „… publică versuri de o mare frumusețe – originale și traduceri – scriitorul bucovinean George Voevidca, o speranță a literaturii noastre”. La Roman,...
2 poezii, 0 proze
ISIra Sadoff
Ira Sadoff s-a născut la 7 martie 1945 în Brooklyn, New York – U.S.A. A urmat cursurile Universității Cornell în 1966 –industrie și relații de muncă, apoi pe cele de la Universitatea din Oregon în 1968. El publicat mai multe cărți de poezie între care: „Fixarea cadrului” (1975), „Trocul” (2003), „Julitura” (1998), „Trafic emoțional” (1989), „Calendarul de Nord” (1982), „Cititul în palmă la iarnă” (1978). Proză: „Istoria contează: poezia contemporană la marginile culturii americane” ( 2009), „Un Ira Sadoff cititor” (1992), „Dezbinarea” (1982). În prezent este profesor în cadrul programului M.F.A. al Universității Drew și profesor de engleză la Colegiul Colby, în Maine. Poemele sale au fost propuse pentru premiul Pushcart Poetry Prize, Premiul Memorial „George Bogin” al Asociației de Poezie din America.
1 poezii, 0 proze
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
Nicolae Novac
Scriitor, poet, gazetar. Debut la revista \"Generatia de Maine\" a liceului din Oravita, unde si-a facut o parte din studii. In tara a colaborat la revistele: \"Tineretea\", \"Universul literar\", \"Fruncea\", \"Romania literara\", etc. Refugiat in Exil, fondeaza revista de cultura \"VERS\" (aparuta sub egida asociatiei \"Nicolae Balcescu\"), la care isi aduc contributia multi intelectuali de seama: Vasile Posteuca, N. S. Govora, Faust Bradescu, I. G. Dimitriu, Aron Cotrus, Ion Tolescu, Claudiu Isopescu, Toader Ioras s. a. Colaborator constant la revistele si ziarele anticomuniste aparute de-a lungul timpului in Exil (\"Carpatii\", \"Caminul\", \"Drum\", \"Revista Scriitorilor Romani\", \"Cuvantul Romanesc\", \"Libertatea\" (N.Y.), \"America\", \"Solia\", \"Calendarul America\", \"Cetatea Luminii\" s.a.), Nicolae Novac si-a adus un aport deosebit in lupta de eliberare a Neamului din ghearele comuniste, demascand metodic opiniei publice faradelegile savarsite de guvernantii comunisti...
0 poezii, 0 proze
Calendă
de Nincu Mircea
În iunie luna mai trecuse și așteptam Să vină iulie și apoi celelalte luni. Dar rămăsesem în mai unde Siliconul de pe catapeteasmă Ținea icoanele în golul din rame. O râmă pelerină surprinsă de soare...
calendar ne noiembrie
de ruxandra stanescu
tipam nu de mult intr-o cana cu ecou, intr-o oala potcovita cu idei si cu visuri. incepeam sa invatam, incepeam sa luam lectii de viata parca cineva cususe cu nylon si ata o poveste moralista si...
Calendarul republican
de Șerban Foarță
Dragi membri și membre, încep cu ideea prelegerii mele: două rime cu-a treia sînt rime-ntre ele; exemplu: septembre, novembre, decembre. Dar, cu asta, adio, oricărui alt trio (sau doar rimei perechi...
Calendar - Haiku
de Madalin Ciortea
Totuși miros de liliac - Calendarul galben Din toamnă.
Calendar inchis
de ioan calin ciceu
Galbene frunze mai cad Tacerea ramane totuna Si mi se pare ca trec In ultima toamna ce vine. Si galbene frunze distreaza Tremurul unui vant Mai stai, asteapta, ma cheama O, libertate te am si te simt!
Calendar
de Ion Pillat
O foaie cade, zboară-o zi Pe albe aripi de hârtie . Nu încerca s-o mai reții Viața ta ce se subție. Copil râdeai când fâlfâi Întâiul vânt ce-n gol adie, Acum începi a te sfii De-a calendarului...
Calendar
de Gheorghe Tomozei
Cădere din miercuri în joe, fumegă preajma aloe, curgere din joe în vineri ca-n tulburi, foștii ani tineri, vinere pe-o sâmbătă dată ca pe un ciob de agată... Iată-mă acela sunt carele duminicii-i...
Calendar
de Valeriu Cercel
A mai rămas în calendar o filă Și parcă ieri în cui l-am agățat, Zi după zi până l-am despuiat Am rupt din el, fără să știu de milă ; Zile senine, zile înnorate, Multe dureri, puține bucurii, Acum e...
Calendar de ură
de Alina Maria Ivan
o să-mi aleg o zi a săptămânii să te urăsc marți/marți e o zi bună să scriu pe alți pereți cu lipstick din ăla care te mânjește pe buzele sensibile să scriu nutemaivreau no more să dechid fereastra...
calendarul
de Vali Nițu
mă găsesc o duminică din viață pusă de acord cu tragicul existenței desenez calendarul tău de percepție o accepție pe buzele din marile intersecții în atâtea pentru a avea pe cine da vina împletesc...