"Cărări spre blidul de câine" – 5812 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MTmihai traista
Mihai-Hafia TRAISTA Scriitor si jurnalist de expresie ucraineana, n.15 iunie 1965 Sighetu Marmatiei, Maramures. Membru al Uniunii Nationale a Scriitorilor din Ucraina. Membru al Uniunii Scriitorilor din România Redactor șef - revista lit. «Mantaua lui Gogol» Secretar de redactie la revista scriitorilor ucraineni din Romania Nas Holos Corespondent permanent al revistelor Uniunii Ucrainenilor din Romania Curierul Ucrainean, Clopotelul, Ukraynskyi Visnek si Vilne Slovo. Carti publicate: 1). Simfonia ierbii de matase, Editura Mustang, Bucuresti, 2001 (poezii, lb. ucrainean). 2). Dimineti azurii, Editura Mustang, Bucuresti,2004(proza scurta, lb. ucraineana). 3). Suflet de hutul, Editura RCR Editorial, Bucuresti,2008 (nuvele, lb. ucraineana). 4). Nu da crezare ochilor tai, Editura RCR Editirial, Bucuresti, 2009 (proza umoristică lb. ucraineana). 5). Pe carari de malin, Editura RCR Editorial, Bucuresti, 2009 (povestiri si povesti pentru copii, lb. ucraineana). 6). Puntea, Editura RCR...
227 poezii, 0 proze
LSLia Savu
Lia Savu s-a nascut la Bucuresti în 1932. Absolventa a Facultatii de Chimie a Universitatii din Bucuresti, specialist in biochimie, in perioada 1953-1963 lucreaza ca cercetator la Institutul de Biochimie al Academiei Romane. In 1963 emigreaza in Franta, devenind, in 1964, asistent la catedra de biochimie a Facultatii de Medicina din Paris, apoi, din 1972, cercetator la CNRS. Isi sustine teza de doctorat in 1975 iar in 1986 e numita Directeur de Recherche la CNRS. Se stinge din viata in 1995, lasand in urma zece caiete cu poeme si un jurnal, toate inedite, publicate un an mai tarziu de catre Colette Seghers in revista pariziana Poesie. *** LIA SAVU (1932 – 1995) Lia Savu est née à Bucarest. Elle suit les cours du Lycée français de la capitale et poursuit des études à la Faculté de Chimie. Elle commence une carrière de chercheur en biochimie dans la Roumanie communiste et finit par émigrer en France en 1963, où elle continue son ascension dans son domaine de...
0 poezii, 0 proze
Cărări spre blidul de câine
de viorel gongu
Cărări pe vânt, spre zări fără hotar Þi-am zămislit din nopțile de veghe Și ți-am aprins scânteie din amnar Să-ți ispășească visul, peste leghe. Un boț de mul cu apă, în descânt, Þi-am frământat în...
Poetul Nichita si geambasul
de Petre Anghel
Poetul, după unii, ar fi un lunatic prin care vorbesc zeii. După alții, un surd și mut, din care trebuia, totuși, să se facă ceva. Ridicat în slăvi (chemat de razele lunii (zic unii), propulsat de...
Primăvara alchimistului începe acum
de Ioan-Mircea Popovici
Motto: Zic şi eu, nu dau cu parul Parfumul poeziei tale, Cezara Felice Augusta, Se potriveşte cu acest început de peisaj interior Zicerile tale zboară cu bila albastră A seminţelor Adevărului viu,…...
Speranța
de Gina Nicolae
Cărări spre tufișuri îndepărtate Mâini ruginite și aspre ridicând butucii noduroși O bufniță rătăcită în noapte luandu-și zborul spre depărtări Luna sclipind printre frunzele moarte Spre ceruri se...
straie
de Hogiu Adrian
Cărări spre soare prin gândurile negre ale celor care își calcă în picioare trupurile pline de noroaie. Zâmbetul acesta fals l-am vazut aseară în timp ce țineam în palmă pașii celor care și-au...
Înțelepciunea oglinzii
de Carmen Andreea Anghelina
Îmi numără ridurile de ieri până azi cărări spre întrebări neîndrăznite aici e durere acolo culoare cui oare e trista grimasă cu ochiul aș sparge-o dar mi-e că devine o mie de ieri pănă azi văd...
2022
de Ochian Nicusor
peste apele răsăritului împrăștii cenușă cărări spre asfințit stârnesc bolovanii să-și întoarcă amândoua fețele cum soarele răsare/apune poate spun ei cum usuc înecul în arșița soarelui ori îngheață...
poem rătăcit în timp
de Mara Mina
ea era doar un gând spre care el își întindea mâinile tremurând nebunește către diminețile-n ceață își creștea drumul altoind cărări spre soare răsare și doar ei îi deschidea ușa cu un verde amar...
sonet exhaustiv
de Ștefan Petrea
e clipă de la vreme pân' la alta treceau cărări spre Dumnezeul mare mă-mpiedic în secundele amare și-n foaie ascuțită îmi e dalta să ții asfaltu-n calea mea, drumare căci ruginită mi-e pe drumuri...
Pământ înlăcrimat
de Gabriel Dragnea
Pământ înlăcrimat Sus în munți Clădiți de Domnu\' Stau ciobani Vânați de somnu\' Blândelor cărări Spre ape. Brazii-n vârfuri Cântă doru\'- Ce-l lăsară Călătoru\'- Trist, suindu-l Să-l îngroape....
Personificarea androginului
de Ioana Camelia Sîrbu
În pădure, toți copacii mi-arătau cărări spre inima ta Fiecare colț și fiecare rază îmi șopteau cum să te regăsesc În mituri antice, în mituri mai noi, în vocea cutremurului de inimi: Copacii se...
Uitare
de Alex Șulai
Uit din ce în ce mai des. Cărări spre neant. Minte închisă în celula biologică. Prea concret. Un contabil aruncă năvodul formulelor de calcul peste sorți. Covorul religios nu mai zboară. Umbră...
bla bla bla
de Liviu-Ioan Muresan
țara mea a vomat azi noi am șters cu hărnicie și picioarele năclăite căutau cărări spre o țară utopică în care se pășește sfiit țara șlapilor cu figurine de hollywood. oamenii țării mele au vomat azi...
Primul pas...
de Carmen Andreea Anghelina
„Cel ce știe nu vorbește Cel ce vorbește nu știe” nu spune-mi din ce parte a tăcerii cărări cărări spre mine-mi tu prin poarta lui saturn înfăptuiește-mă uitându-mă eu Și luna-n vârful degetului meu...
Hai cu mine
de Murza Narcis Ioel
Pe oceanul calm corabia din vise ...vântul în vele În norii de fum muntele singuratic ...parfum de brădet Prin mocirla gri cărări spre-un lan de aur ...spice zdrobite Prin vechiul oraș străduțe...
Un melc nu moare...
de viorel gongu
Un melc nu moare dacă înspre stele Nu are-un ram să-l poarte, spre cărare, Se va târî prin iarbă, printre Iele, Lăsând cărări spre țărmul lui de mare. Un melc nu moare dacă peste coarne Este atins de...
de Ilie Grigore
doar pescărușii dau culoare, strălucitori, întunecații mării, înverșunați ei spintecă în hău cărări spre soare corăbiilor rătăcinde-n cele patru zări, priviri ciudate au corăbierii, cătând năuce...
Sentimente divine
de Stelian STANCU
E puțin a spune, că lumea asta-i un loc anume Căci mai presus de toate, sentimentul este cel care desparte Lumea ce iubește viața, de cea care se pierde și hoața Ne poate duce pe necunoscutele cărări...