"Ban la ban trage" – 1511 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
NLNagy László
Nagy László (Felsõiszkáz, 1925. július 17. – Budapest, 1978. január 30.) Kossuth-díjas magyar költõ, mûfordító. Édesapja, Nagy Béla (1889-1969), elismert gazdaként különbözõ tisztségeket töltött be, bíró is volt. Festõnek készült. Édesanyja, Vas Erzsébet (1905-1995), nyárádi születésû gazdalány. A szülõk 1923-ban kötöttek házasságot, s négy gyermekük született: Izabella, Mária, László és István. Az utóbbi Ágh István néven vált ugyancsak jeles költõvé. Az elemi iskolát Felsõiszkázon (1931-1938) végezte. 1935 augusztusában csontvelõgyulladás támadta meg a lábát, többször mûtötték, közben idegek sérültek meg, így élete végéig járógép használatára kényszerült. Betegsége miatt az ötödik osztályt csak 1938-ban végezhette el, kitûnõ eredménnyel. A polgári iskolába Pápán járt (1938–41), az elsõ két évfolyamot magánúton, egy év alatt járta ki. Itt indította el a tehetséges fiút a festõ-képzõmûvész pályán A. Tóth Sándor. 1941-1945-ben a református kollégium kereskedelmi középiskolájában...
2 poezii, 0 proze
TKTamkó Sirató Károly
Tizenkét éves korától verselt, tizenhat évesen (1921) megjelentette elsõ, Ady Endre hatása alatt álló verseskönyvét, „Az Élet tavaszán”-t. 1922–1927 között Budapesten jogot végzett. Ügyvédjelölt, könyvtáros volt. Verseiben a kor lírai formanyelvének szinte minden lehetõségét kipróbálta. A „Papírember” (1928) címû második verseskönyvét, melynek függelékében jelentek meg vizuális versei, értetlen kritika fogadta. Másfél évre Debrecenbe költözött, majd 1930-ban Párizsba utazott. Súlyos egzisztenciális gondokkal, utóbb betegséggel is küzdött. 1933-ban a Cercle François Villon tagjaként ismeretséget kötött néhány avantgárd mûvésszel. 1936-ban Párizsban – a többi között Vaszilij Kandinszkij és Hans Arp aláírásával – kiadta a „Dimenzionista Manifesztum”-ot, amelynek megjelenése után néhány nappal hazatért gyógyíttatni magát. Tamkó Sirató Károly sírja Budapesten. Farkasréti temetõ: 5/4-1-76.Átmeneti javulása idején az Orion Rádiógyár számára írt reklámszövegeket. Befelé forduló,...
4 poezii, 0 proze
Ban la ban trage
de Danut Gradinaru
Nu știu cum e în România Da\'n în alte țări din uniune, Politica își ia simbria Și restul, ce le mai rămâne.
A treia bancă - Epilogul... epilogului
de Laurențiu Orășanu
Scriu la doi ani de la apariția cărții. Nici acum nu sunt sigur dacă voi adăuga, la sfârșitul cărții, Epilogul și acest Epilog la Epilog. Vigilante – nea Vasile – nu s-a lăsat până nu a dotat curtea...
De ce căpșunarii nu au o viziune europeană?
de marius ghilezan
Peste două miliarde de euro, bani care vin de la românii care muncesc în străinătate, se duc în consum. Adică în mașini, electronice și uneori în case. De ce muncitorii de afară nu desfășoară în țară...
despre dragoste și iubire-2
de viorel gongu
Așa cum fecioria și castitatea nu însemnau mare lucru în Tahiti, stare de fapt existentă până la apariția misionarlor, în India practicile sexuale de tot felul nu au fost interzise până la apariția,...
Și se făcea
de Răzvan Andrei Antonescu Rogoz
Roata morții se învârtește țac, țac, bum, Fiii tăi îi mătrășește țac, țac, bum; Cutezanța, frumoasă sabie cu două tăișuri căci încă n-am învățat să fabricăm mâner, Prea ocupați cu același infern, Hai...
Ce-ti doresti prin lupta i-ei
de Panainte Sveatoslav
„Ce-ți dorești prin luptă i-ei” Viața trece și în urmă Rămîne doar ceață, fum Viața e atît de dură Piedici ne pune în drum. Săracul tot rău trăiește Pe el lupta nu-l atrage La bogați averea crește...
Din logica lui Mitru
de milos petru
Gândesc ades, cu mintea de țăran, Că zice-o vorbă de o veșnicie Că trage-ntotdeauna ban la ban... De asta e atâta sărăcie.
Pradă corbilor
de george geafir
Necazul căzuse pe neașteptate pe capul dânsei, modestă pensionară și fără un ban la saltea, căci, totdeauna, moartea lovește fără veste și îl prinde pe om nepregătit iar toate cele de trebuință...
Gânduri(VII)
de george geafir
. Creatorul nu este obligat să-și explice opera și nici să se exprime pe înțelesul tuturor, e de bun simț totuși să vină treaz la vernisaj. . Cei ratați profesional își caută împlinirea în politică...
billy boy
de Anghel Geicu
despre băiatul cu bube pe față cel plin de negi pe mâini și picioare, ala cu părul roșcat de îi spuneam noi dinte pauză și vorbea rârâit cel ce venea la școală cu aceiași pantaloni uzați mirosind a...
Un ban cinstit la vecini
de Marian Pavelescu
Podul nesfârșit și apa tulbure, oamenii cu pungi ponosite de nailon, rotunde; ai noștri îi triază plictisiți, numărând bagajele: duci mai mult de trei – înapoi, n-ai decât să le redistribui...
Avarul de Moliere
de LUMINITA SOARE
Scena 2 Harpagon, Jupînul Simon, Cleante, La Fleche Simon: Da, domnul meu, un bărbat tînăr are nevoie de bani. Chiar dacă intră la apă, vrea să-și semneze nesilit de nimeni sentința. Harpagon:...
Trimitere concurs Craiova
de Constantin Iurascu Tataia
Tema 1: Banii Craiovei Primarul Antonie Solomon Oltenii și-au cinstit obrazul Cu-n Ban precum Mihai Viteazul; Urmașul său e peste ani Un „ban” ce trage tot la bani. Bani Cândva, pe plaiul oltenesc...
Poemul bărbatului înșelat
de Cezar C. Viziniuck
Dormi copilă unduindu-ți trupul firav pe cearșaf. Eu să stau la căpătăiu-ți și să-ți scriu un epitaf. Ce să zic, mi-ai fost fidelă precum o curtezană Și mi-ai adăugat pe trupu-mi lâng-o rană, o altă...
ban de luntre
de Ștefan Petrea
venirea ta e-aproape-o tragedie murind de dragul tău o clipă-n sferă pe chipul tău cel de icoană-i eră pe când pe drumuri timpuri reci adie. ești fructa care visul mi-o oferă și a eternității...
Paznic la albine (6)
de Viorel Darie
Paznic la albine (6) (povestire realizata de fratele mei, Darie Mihai, din Suceava) Zmeurarii. Între timp, s-a copt zmeura prin parchete și s-au deschis centrele de colectare. Se dădea patru lei pe...
Jurnalul de la Sarajevo
de Cristian Oravitan
Trăiesc acolo, de ani buni, adăpostiți în mintea mea, dar parcă refuză să-și vorbească. Sunt frați de mamă, aceeași Bosnie le-a dat sânge, dar țin de două lumi iremediabil despărțite. Simpaticul...
Horia Ivășcan, moțul căruia i s-a tăiat moțul la aniversare
de Maria Prochipiuc
Maria Tirenescu Ce bine că se organizează concursuri! Astfel ne putem cunoaște cei care scriem sau citim ceea ce au scris alții, cu mai multă experiență sau cu mai multă tragere de inimă. Sau mai...