"Azilul (6)" – 355 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AVAlexandru Vlahuță
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...
43 poezii, 0 proze
Carmen Sylva (Principesa Elisabeta)
Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...
0 poezii, 0 proze
Azilul (6)
de Florentina-Loredana Dalian
Nu mai trecusem demult pe la azil. Mă trezisem într-o dumincă la fel ca oricare alta, cu gândul la el. Nu că m-aș mai fi simțit legată de promisiunea făcută Adinei, pur și simplu mi se făcuse dor de...
Să luam temperatura tronului I
de Bogdan Palici
(piesa de teatru în trei tablouri identice) Personaje : Alex Aly Elena Irina Larisa Matei Raluca Răzvan Vali Vlad Sorin Ștefan Personajele pot fi de orice vârstă dar actorii este de preferință să fie...
Farmecul nebun al presei de odinioară...
de Ghinea Nouras Cristian
Dintotdeauna, presa scrisă a avut un farmec aparte, care devine tot mai evident... odată cu trecerea timpului. Lucrul este valabil pentru ziarele de acum o sută de ani, după cum, probabil, și peste...
Azilul
de Mihai Robea
-Þi-am spus de-atâtea ori să taci, Că n-ai trecut și nu ești vraci. Þi-am spus și ți-o repet: să pleci Din vremea asta! \"pietre seci!\" Că jocul ăsta ți-e străin, Jucăm cu lacrimi de rubin, Tu nu îl...
Azilul
de florin otrocol
-Ce faci mă? Mai ajungi? Te mai aștept mult? -Sunt pe scara rulantă, urc spre cafenea. Ajung într-un minut, am adăugat, după care am închis grăbit telefonul, ca să nu am parte de vreo continuare...
azilul tuturor semnelor 13
de ana sofian
stau flămând la ușa casei nu caut pricină de supărare te văd rar un timbru lăsat la marginea unui clasor decolorat de marcă, îmi spui de parcă, adaug, de parcă ultima scrisoare n-a mai poposit în...
azilul de semne 40
de ana sofian
cerșetorul ăsta e norocos cândva i-am fost insignă l-au decorat ceilalți fără să-l întrebe nimic am crezut că-i bine să tac să-i ating zdrențele să i le fac fluture tremura mai avea de trăit puțin...
Azilul fara zile
de Bogdan Cercel
Azilul fara zile Ana o chema. ~nainte de ziua de azi as mai fi putut spune ca Ana o cheama. Dar s-a dus. S-a prapadit asa cum oamenii fac. Nici n-avea de ce sa mai stea. La 93 de ani ti-ajunge. Poate...
Azilul de noapte
de Maxim Gorki
Moartea nu se sperie de gălăgie. Oare bunătatea inimii se poate pune pe același taler cu banii? Căci bunătatea, vezi tu – e bunul cel mai de preț. Cât despre bani – datoria rămâne datorie! Multora...
Azilul (1)
de Florentina-Loredana Dalian
Un soare blând, de început de toamnă, își face loc îndrăzneț printre crengile pomilor înșirați ici-colo de-a lungul aleilor parcului. E o liniște odihnitoare, întreruptă numai de zgomotul în surdină...
Azilul (2)
de Florentina-Loredana Dalian
Nu știu cât să fi trecut de când mă așezasem pe bancă, trândăvind la soare în compania propriilor mele rătăciri, însoțite discret de târșâitul pașilor pe aleile încrucișate din parcul azilului. Un...
Azilul (3)
de Florentina-Loredana Dalian
Consecventă, mă străduiesc să mă țin de promisiunea făcută Adinei, aceea de a veni zilnic, pentru a aduce un dram de lumină (zicea ea) celor bântuiți de singurătate și plictiseală. Ca să profit cât...
Azilul zilelor și al nopților
de Tiberiu Frim
1. Zile și nopți. Începutul Pierduți unul de altul umblam la început pe liniile unei palme, prin întunericul pumnului închis ne purtam somnul și durerea. Fiindcă acesta era rostul nostru acolo, să-și...
Azilul (4)
de Florentina-Loredana Dalian
În azil era mare fierbere. Toți ocupanții, cu excepția personalului, se adunaseră într-o sală unde avea loc repetiția programului pe care-l pregătiseră pentru Crăciun. Era cadoul surpriză pe care...
azilul bleu
de Monica - Nicoleta Făgețean
pari așa obosit lipit de rama ferestrei sărbătorești încă o zi . au ceva în comun - azilul bleu și cerul bleu fierbătorul bolborosește, îngrijitoarea cu degetele iubitei tale sophie îți spune...
Azilul albastru
de Ionescu Bogdan
Am privirea pierduta, sticla ce-si poarta hartia scortisoara rulata Imaculata, asemenea caimacului ce-nvesmanta mintea unui nou nascut Printre valurile cocoasa, trup de Leviathan, revin franturi din...
Azilul (5)
de Florentina-Loredana Dalian
Omul era potrivit de statură, cu umerii ușor aduși în față și pășea încet, cu grijă, parcă numărându-și pașii, atent la un ritm doar de el știut. Pe holul azilului, la o țigară, gândeam la cum...
Azilul poeților morți
de coZma
Înaltul se învârte și-ntr-un vârtej se-aruncă spre pământ Pădurile sunt rupte și înecate de ploaie și de vânt Întregul univers îl văd cum se-ofileste, văd soarele cum moare Privesc la marea neagră...