Căutare

Scrisul este un hobby ce m-a urmarit de cand sunt mica. Prima si de altfel singura mea poveste - nepublicata vreodata, am scris-o cand aveam 9 ani si avea caini drept personaje. Poet preferat - Bacovia. Consider ca este unul dintre putinii poeti care exploreaza culmile tristetii atat de apasatoare. Atata de explicita este senzatia de dezolare in poeziile bacoviene, incat practic ai putea-o palpa. Admirabil... Unul dintre scriitorii preferati este Edgar Allen Poe, ce in povestirile lui reuseste sa mentina tensiunea si suspansul pana aproape de final. Il consider un autor greu previzibil si din acest motiv il respect foarte mult. Alte hobby-uri - muzica, lectura

3 poezii, 0 proze

Cismaru Alexandra

Am aproape 17 ani si cred ca viata e pe cat de frumoasa pe atat de grea

1 poezii, 0 proze

alex strenc

Am mai publicat până acum două volume de eseuri: "Către noi înşine, Aforisme, maxime şi cugetări", 2012, ed. Paideia, respectiv, "Omul şi spiritul său", 2018, ed. Paideia. Ca formaţie profesională, sunt economist. Dar în particular marile mele pasiuni de multă vreme sunt filosofia/spiritualitatea şi scrisul - aceste ingrediente atât de importante care efectiv dau sare şi piper existenţei... şi fără de care, cel puţin din perspectiva mea, aceasta nu ar avea aproape niciun sens.

1 poezii, 0 proze

Mia Frollo

Originară din Buzău. Profesoară de limba română la București, în învățământul secundar. Autoarea volumului “Flori de flăcări”, 1923. A publicat în revista Vieața nouă între anii 1912 și 1924. Colaborarea Miei Frollo la "Vieata noua" e o colaborare accidentala, intrucat aproape nimic din simbolismul formal si academic al revistei n-a trecut in sensibilitatea feminina a poetei, exprimata cu o simplitate atat de traditionala si de directa.

3 poezii, 0 proze

Alexandru Misiuga

Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...

5 poezii, 0 proze

Ugo Foscolo

Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...

2 poezii, 0 proze

Serban George

Iubesc tot ce este legat de artă. Am profesat aproape o viață ca actor amator, compun muzică ușoară, scriu proză, pictez și îndrăgesc foarte mult poezia. Citind bloguri din Agonia am ajuns la concluzia că sunteți un site serios de unde pot învăța multe. Îmi doresc din inimă să scriu poezie. Versurile cântecelor mele sunt majoritatea personale. Am început să scriu și poezie. Dacă voi fi primit în rândul dumneavoastră , doresc atât proza cât și poezia să fie bine analizate și criticate căci doresc din inimă să scriu o poezie și proză de calitate. Cu stimă George Șerban (Gimi)

5 poezii, 0 proze

Marina Tsvetaeva

Marina Ivanovna Țvetaeva s-a născut la Moscova pe 8 octombrie (26 septembrie-stil vechi) 1892 în familia unui profesor universitar. De la vârsta de 6 ani începe să scrie versuri, atât în limba rusă, cât și în poloneză și finlandeză. Învață la Moscova, apoi în pensioane din Europa, respectiv Elveția și Germania. Primele versuri pe care le publică, atrag atenția criticilor vremii(V. Briusov, M. Voloșin, N. Gumiliov), fiind considerată de către aceștia o poetesă deosebită. În 1912 se căsătorește cu Serghei Efron , ofițer în garda albă și, se pare, agent dublu. În 1922 – emigrează la Berlin, apoi se mută în Praga. În 1925 se stabilește în Franța. În 1939 se întoarce în Rusia Sovietică. La scurt timp, îi sunt arestați soțul și fiica, soțul fiind împușcat, iar Ariadna închisă în Gulag, unde va supraviețui 16 ani. Țvetaeva aproape că nu mai scrie poezie, se dedică traducerilor. La începutul războiului se evacuează la Elabuga. Nu are un loc de muncă, nu are o casă. La 31 august 1941 se...

27 poezii, 0 proze

Dan Waniek

Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).

7 poezii, 0 proze

Atât de aproape…

de Felicia Mariana Orban

Aproape sacru Sau aproape profan, Aproape alb, Aproape idee, Aproape tu Și aproape eu Într-un decor Aproape romantic, Aproape potir Plin cu lacrimi, Aproape înger, Aproape vânt, Aproape noi… Aproape...

VISE…

de Drugas Cosmin Adrian

Privesc spre cerul instelat Observ cum eu am inghetat Privesc spre soseaua pustie Privesc spre viitor: oaree ce-o sa fie? Am realizat ca nu am castigat nimic pana acum Ca de cele mai multe ori par a...

Vânzătorul de plăceri

de Potrivitu Madalina

Îmi place să mă plimb seara în parc. Aș fi vrut să zic că aerul este “curat” dar puțin probabil să fie așa. Orașul ăsta nu închide ochii nici în somn. Mi-ar plăcea să doarmă, măcar o noapte, poate...

Ecouri de mandolină (7) - Suflete alese

de Viorel Darie

Ecouri de mandolină (7) - Suflete alese Zilele treceau una câte una, foarte liniștit pentru toți localnicii din preajma cazărmii franceze, dar și pentru ocupanții cazărmii. Pentru Antony deveni o...

Rosu

de Monica Emilia Manasoiu

Atat de departe… Totul se inroseste subit. Focul s-ar stinge, dar arde mocnit, Drumul atinge cote inalte, Dar toate sunt vise si vise desarte. Atat de curios… Roseata persista in locuri ascunse, Dar...

Uitasem

de valery

Uitasem ca bucuria de a te iubi sta in suferinta de a nu te mai putea avea… Uitasem cat doare sa te pierd a nu stiu cata oara… Uitasem cat de aproape poti fi cand esti departe si cat de mult te poti...

Atelier

Uitasem

de valery

Atelier

Identitate

de Gaspar Petru

Te privesc, mama, Dar sunt de tine atat de departe Mai departe decat Daca as fi plecat de acasa Oriunde in aceasta lume… Te voi parasi intr-o zi Pana cand instrainat Te voi simti din nou aproape...

Scrisoare neexpediata II

de Andrei Badea

Albeața pernei e întunecată de suvițele-ți negre, încolăcite inele de logodnă imaginare, zale împrăștiate dintr-un lanț mătăsos cu care îmi legi amintirile. Lumina indirectă și neconvingătoare a unui...

Conversatie intr-o seara

de Bogdan Razvan

Banca incepuse sa se umezeasca de la racoarea noptii. Am constatat asta pipaind cu mana, si totusi m-am asezat. Imi placea mult acel loc din parc, pe o alee mai putin circulata si intunecoasa,...