"179" – 238 rezultate
0.00 secundeMeilisearchGIACOMO LEOPARDI
1798 29 giugno: Giacomo nasce a Recanati, nello Stato pontificio, dal conte Monaldo (1776-1847) e dalla marchesa Adelaide Antici (1778-1857). Il giorno successivo riceve il battesimo. 1799 12 luglio: nasce il fratello Carlo. 1800 6 ottobre: nasce la sorella Paolina. 1804 nasce il fratello Luigi. 1805 28 giugno: prima confessione di Giacomo. 29 settembre: cresima. 1807 Giacomo Carlo e Paolina vengono affidati alle cure dell\'abate Sebastiano Sanchini e del pedagogo don Vincenzo Diotallevi. 1809 Dopo aver letto Omero, Giacomo scrive il sonetto La morte di Ettore. 9 aprile: prima comunione. 1811 Giacomo, da autodidatta, studia sui libri della biblioteca paterna l\'ebraico, il francese, l\'inglese, lo spagnolo. Traduce l\'Ars poetica di Orazio. Scrive la tragedia La virtù indiana. 1812 Scrive la tragedia Pompeo in Egitto; compone e traduce Epigrammi. 1813 Nasce il fratello Pier Francesco. Scrive la Storia dell\'astronomia. Ottiene la licenza paterna di leggere i libri messi all\'indice....
0 poezii, 0 proze
GIACOMO LEOPARDI
1798 29 giugno: Giacomo nasce a Recanati, nello Stato pontificio, dal conte Monaldo (1776-1847) e dalla marchesa Adelaide Antici (1778-1857). Il giorno successivo riceve il battesimo. 1799 12 luglio: nasce il fratello Carlo. 1800 6 ottobre: nasce la sorella Paolina. 1804 nasce il fratello Luigi. 1805 28 giugno: prima confessione di Giacomo. 29 settembre: cresima. 1807 Giacomo Carlo e Paolina vengono affidati alle cure dell\'abate Sebastiano Sanchini e del pedagogo don Vincenzo Diotallevi. 1809 Dopo aver letto Omero, Giacomo scrive il sonetto La morte di Ettore. 9 aprile: prima comunione. 1811 Giacomo, da autodidatta, studia sui libri della biblioteca paterna l\'ebraico, il francese, l\'inglese, lo spagnolo. Traduce l\'Ars poetica di Orazio. Scrive la tragedia La virtù indiana. 1812 Scrive la tragedia Pompeo in Egitto; compone e traduce Epigrammi. 1813 Nasce il fratello Pier Francesco. Scrive la Storia dell\'astronomia. Ottiene la licenza paterna di leggere i libri messi all\'indice....
0 poezii, 0 proze
Percy Bysshe Shelley
celebru poet englez (1792-1832) a sfidat, atât pe plan literar, cât și în viața de zi cu zi, toate normele conformismului și tradiționalismului britanic \"Un nou imn national\", \"Randuri scrise in timpul guvernului Castlereagh\", \"Ozymandias\"
0 poezii, 0 proze
Giacomo Leopardi
Giacomo Leopardi nasce a Recanati nel 1798, dal conte Monaldo e Adelaide Antici. Nel 1803 l’amministrazione dei beni familiari è tolta al padre, che si ritira quindi in una velleitaria attività di letterato dilettante, e passa nelle mani della madre. L’atmosfera di casa Leopardi non è felice ed è caratterizzata dall’indole della madre, severa, bigotta e povera d’affetti. Il giovane Giacomo inizia nel 1807 gli studi con i fratelli Carlo e Paolina, inizia a comporre piccoli componimenti poetici e cerca un proprio spazio autonomo all’interno di un’educazione di chiaro stampo controriformistico. Tra il 1813 e il 1816 inizia da solo lo studio del greco; si dedica a ricerche erudite e a varie indagini filologiche sorprendentemente rigorose e precise. Politicamente sposa le idee ultralegittimiste del padre. Nel 1817 pubblica sullo «Spettatore» l’Inno a Nettuno, fingendo trattarsi della traduzione di un originale greco, e due odi apocrife in greco, presentate come autentiche. Inizia la sua...
26 poezii, 0 proze
John Keats
John Keats was born on 31 October 1795 (probably), first child of Thomas Keats and Frances Jennings Keats, who had apparently eloped1. Everything was pretty ordinary for all concerned for a while--the Keatses had three more sons (George and Thomas, plus Edward who died as a baby) and one daughter, Frances, by 1803. That was also the year when John went away to school at Enfield. In 1804, John\'s father was killed in a fall from a horse. Just over two months later, for mysterious reasons, Frances remarried, to a London bank clerk named William Rawlings. Frances quickly decided she\'d made some sort of terrible error and left, taking nothing with her since the laws of the time decreed that all her property and even her children belonged to her husband. Frances\' mother, Alice, swept in and took custody of the children, but she could do nothing about the Swan and Hoop, which Rawlings sold immediately before disappearing. It was around this time that John became prone to fistfights, which...
32 poezii, 0 proze
Anton Pann
Anton Pann a trăit între 1794 și 1854, în Țara Românească.Este, oarecum, precursor al lui Ion Luca Caragiale, atât prin stilul(deși la o scară inferioară, evident), cât, mai ales, prin\"balcanismul\" concepțiilor, dar nu numai; se pare că Anton Pann era tot aromân, venit din sud. A fost autor de cărți muzicale religioase și compozitor de cântece populare. A publicat în\" Povestea vorbii\" o culegere de proverbe, zicători, fabule și anecdote populare, sintetizate și comentate într-o manieră personală, cu savuros umor. Lucrarea s-a vrut un îndrumător de comportare în viață, pe baza experienței și înțelepciunii poporului. Alte lucrări sunt:\" O șezătoare la țară sau povestea lui Moș Albu\", \"Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea\" și \" Fabule și istorioare\". Caracterul pitoresc al limbajului, în care se îmbină termeni și expresii populare cu neologisme, arhaisme și termeni argotici, dă scrierilor sale o deosebită suculență, contribuind la dezvoltarea limbii literare. Sumară biografie...
0 poezii, 0 proze
Robert Burns
Biography of Robert Burns Robert Burns (25 January 1759 – 21 July 1796) (also known as Rabbie Burns, Scotland\'s favourite son, the Ploughman Poet, the Bard of Ayrshire and in Scotland as simply The Bard) was a poet and a lyricist. He is widely regarded as the national poet of Scotland, and is celebrated worldwide. He is the best-known of the poets who have written in the Scots language, although much of his writing is also in English and a \'light\' Scots dialect, accessible to an audience beyond Scotland. He also wrote in standard English, and in these pieces, his political or civil commentary is often at its most blunt. He is regarded as a pioneer of the Romantic movement and after his death became an important source of inspiration to the founders of both liberalism and socialism. A cultural icon in Scotland and among Scots who have relocated to other parts of the world (the Scottish Diaspora), celebration of his life and work became almost a national charismatic cult during the...
5 poezii, 0 proze
Iancu Văcărescu
Iancu Văcărescu (n. 1792, București - d. 1863) a fost un poet român, fiul lui Alecu Văcărescu. Atras de ideile înaintate ale epocii, a salutat răscoala lui Tudor Vladimirescu („Buna vestire”, „Glasul poporului subt despotism”) și a participat la mișcarea de redeșteptare culturală și națională, sprijinind începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A fost sprijinitor al tuturor inițiativelor culturale și literare ale vremii: membru al Societății Literare din 1827, al Societății Filarmonice din 1833, al Asociației Literare din 1845, sprijinind teatrul (a tradus Britannicus de Racine și a scris un prolog la inaugurarea spectacolelor, în 1819) și pe tinerii poeți (a îndreptat primele versuri ale lui Ion Heliade – Rădulescu). Volume: „Poezii alese”, 1830 și „Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt Iancu Văcărescu”, 1848.
2 poezii, 0 proze
Barbu Paris Mumuleanu
Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794, Slatina - d. 21 mai 1836, București) a fost un poet român. A fost autodidact. Primele sale versuri, compuse în manieră anacreontică, promovau o filozofie hedonistă, citând dragostea și plăcerile vieții. A scris versuri în spiritul vechi al vremii, asemănptor ca stil cu cel al lui Costache Conachi și Ienăchiță Văcărescu. A scris poezii erotice, senzuale dar monotone. Are tendințe filozofice și sociale dar nu reușește să clarifice niciuna din cele două. Ulterior a evoluat spre iluminism. După modelul lui La Bruyère, a combătut viciile sociale într-o suită de portrete care satirizează pe parveniți, pe lingușitori, zgârciți, înfumurați, flecari, pedanți etc. (Caracteruri, 1825). Postum i s-a tipărit de către Ion Heliade-Rădulescu un volum (Poezii, 1837), de orientare clasică și preromantică. A colaborat la „Curierul românesc”. A fost susținut și apreciat de Ion Heliade Rădulescu și a avut succes față de contemporani. Mihai Eminescu i-a atribuit...
1 poezii, 0 proze
Vasile Bob-Fabian
Vasile Fabian-Bob (n. 1795 - d. 1836) a fost un profesor și poet român. A fost citat și pomenit de Mihai Eminescu în Epigonii. A fost inclus de G. Călinescu în "Istoria Literaturii", în capitolul "Clasicii întârziați". Născut în Transilvania, la Bistrița-Năsăud și a ajuns profesor de filosofie la Academia Mihăileană din Iași. A alcătuit manuale de geografie și matematică pentru școlile elementare și o gramatică româno-latină. Fabian-Bob a scris versuri cu caracter patriotic și satiric („Moldova la anul 1821”, „Moldova la anul 1829”, „Glasul viitorului”, „Geografia țintirimului” și „Suplement la Geografie”, ultima cu ecouri din preromantismul lui Th. Gray), tipărite postum în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Lepturariul” lui Aron Pumnul.
1 poezii, 0 proze
179
de Michelangello Buonarroti
Aflând o moarte mult prea timpurie frumoșii ochi, un gând ne dă putere: că-n viață era moartă o durere ce azi, când ei sunt morți, în mulți e vie. din Poezii, traducere de C.D.Zeletin
179 de cuvinte
de Mihai Marian
Nu renunța la ticuri, la fixații. Continuă. Continuă să încalți pantoful stâng mai întâi, să așezi tricourile verzi dedesubtul celorlalte. Așază discurile, dvd-urile din colecție și cărțile nu în...
Sonet 179
de Cristian Vasiliu
Înlănțuit de-un soare malefic drept osândă, Am așteptat zadarnic îmbrățișări ce ard Și n-am băgat de seamă, sub orizont, la pândă, O lună zvăpăiată cu ochii de smarald; Am adulat lumina venită de...
Ghicitoare (179)
de Miclăuș Silvestru
Cu fitil ca un burete Ce-are gaz în toată masa, Agățată de perete, Dă lumină-n toată casa.
Veneția 1790
de Johann Wolfgang Goethe
Sarcofagii și urne împodobesc păgânul cu viață; Fauni dansează-mprejur; cu al bacantelor cor Fac un șirag colorat; grăsunul cu coapse de capră Smulge sălbatic un glas răgușit tunătorului corn. Surle,...
Veneția 1790 – 4
de Johann Wolfgang Goethe
Asta-i Italia pe care-am lăsat-o. Prafu-i la fel, Străinul la fel pungășit e, orișice-ar face. Cinstea germană zadarnic o cauți în toate ungherele; Viață, mișcare-i aici, nu rânduială și sârg. Insul...
Veneția 1790 – 8
de Johann Wolfgang Goethe
Gondola aceasta c-un leagăn lin clătinat o asemui, Iar umbrarul deasupra pare-un sicriu uriaș. Tocmai așa, clătinați, noi plutim între leagăn și moarte Nepăsători, pe-al vieții mare Canal. Traducere...
Veneția 1790 – 9
de Johann Wolfgang Goethe
Solemn îl vedem pe doge mergând alături de nunțiu; Pe Domnul îngroapă; unul pecetluie piatra; Dogele ce se gândește, nu știu; celălalt însă Sigur că-n sine zâmbește de pompa cea gravă. Traducere...
Veneția 1790 – 14
de Johann Wolfgang Goethe
Ca nicovala e țara, stăpânitoru-i ciocanul. Poporul cu tabla-l asemui, ce-n mijloc se-ndoaie. Vai de tabla sărmana, când lovituri nemiloase Cad la-ntâmplare și-n veci nu se mai gată căldarea....
Veneția 1790 – 36
de Johann Wolfgang Goethe
Viața omului ce-i? totuși cu miile pot Viața să-i judece: ce și cum făptuit-a. Și mai puțin un poem e; totuși cu miile-l gustă, Cu miile-l critică. Scrie poeme, trăiește! Traducere Maria Banuș
