"„Măr” i-am spus mărului " – 20149 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
emil cosgarea
M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani. Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume. La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului. Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas. In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’. Clasele a sasea pina...
1 poezii, 0 proze
Corneliu Traian Atanasiu
Nu prea știu ce fel de biografie. Profesor de sport. Facultatea de filosofie fără să profesez. Fără veleități și gusturi literare pînă tîrziu. Am citit și am început să scriu într-o criză existențială a tinereții. Totul, după cum s-a dovedit ulterior, cu certe efecte formative. Transfuzii de sînge si iluzii. Am cochetat fără convingere și cu publicistica. Am publicat sporadic în Viața Românească, Cuvîntul, Orizont, Dilema. Într-o vreme am citit și niște mici eseuri la radio România Cultural. Nu mă simt frustrat și nici nu cred că sînt vreo valoare inestimabilă, există destulă literatură bună de citit și fără mine, mi-ar plăcea însă acest joc care oricum e mai confortabil, poate și mai savuros. Cred mai mult în efectele scrisului asupra persoanei mele și încurajez, în ce mă privește, mai puțin veleitarismul literar. De cînd m-am lăsat de fumat, spun oricui mă crede că am vicii prea mari ca să mă mai încurc și cu fumatul. Unul ar fi scrisul. Din 2007, administrez site-ul ROMANIAN KUKAI...
583 poezii, 0 proze
Stan Virgil
Salut dragi scriitori anonimi! Am aflat de curand de site-ul acesta si mi se pare foarte interesant ca lumea inca mai citeste... ba mai mult, ca lumea inca mai scrie intr-o societate de manelisti, jocuri video si filme violente! What can I say... sunt un tip cu studii medii, cu un an de actorie si innebunit dupa lectura si scris... Motivul pentru care aplic pe acest site este simplu: Am inceput scrierea unui roman, si m-ar interesa din partea voastra cateva impresii sincere, asa... ca de la un scriitor anonim la un altul. Am sa pun cateva fragmente din romanul meu in zilele urmatoare. Nu prea se incadreaza cuvintele mele in chenarul \"Biografie\" ci mai degraba ca o scrisoare de introducere, insa detaliile tehnice nu prea m-au interesat nici sa le expun si nici sa le primesc de la altii. Sunt un om al esentei, nu al superficialului. Asadar, sper sa fiti cat mai sinceri in a-mi da o nota textului pe care il voi scrie. Va urez mult succes si voua in aceasta arta care din punct de vedere...
1 poezii, 0 proze
Brandusa Ciocoiu
Am trei mari iubiri, impreuna ma definesc, si totusi sunt si creator
17 poezii, 0 proze
Chetan Lucian
Am absolvit scoala generala nr.8 'Ioan Opris' din Turda,apoi profesionala,dupa care a urmat liceul seral si postliceala. Incercari de a scrie versuri am avut inca de pe bancile scolii genrale,unde am fost sustinut la gazeta scolii,iar apoi am mai fost sprijinit sa scriu poezie si pe bancile liceului seral dar fara a avea mari realizari,deoarece am scris doar ca un mic amator
2 poezii, 0 proze
Florina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
Cătălin Ionașcu
Născut în vara dinaintea revoluției, '89, la Brașov Scriu din '97 - de pe vremea când eram mic și prost, iar acum sunt mare și în rest am rămas la fel Am debutat în revista "Încercări - foaie de literatură", în martie '03, unde am redactat și publicat. În '04 am publicat (neoficial) o broșură literară. În '06 am publicat în câteva gazete locale. În '07-'08 am redactat și publicat la revista liceului. Student la facultatea de Inginerie Electrică, Brașov. Din '08 sunt membru al organizației AIESEC, unde lucrez pe partea de advertising, reclamă și relații publice. Am aspirații mari de viitor.
54 poezii, 0 proze
Gabriela Marinescu
Născută în 13 noiembrie 1968 la Craiova. Nu am publicat nimic, dar am scris mult, și n-am păstrat nimic. Mi-a fost teamă de ridicol. Abia când fetița mea, Maria a venit pe lume, am avut curaj, pentru ea, să-mi fac publice versurile. Am absolvit un liceu cu profil mecanic, o facultate cu profil electric, și am lucrat în diverse domenii(agricultură- muncitor necalificat, învățământ- laborant, profesor suplinitor, învățător, într-o firmă particulară- operator financiar și asistent vânzări.) Îmi plac cuvintele, îmi place jocul lor... Îmi place să transform cuvintele în fraze, și frazele în texte....
29 poezii, 0 proze
„Măr” i-am spus mărului
de Alain Bosquet
„Măr” i-am spus mărului; mi-a spus „minciună”, „Șoim”, șoimului, să strige-n neputință. Cometă, – cartea asta ca-ntr-un sicriu te-adună. Rescrisă-a zecea oară iubirea ia ființă. Și carnea mea,...
Vizită
de Iustin Panța
După ce muști din măr numești locul de unde ai mușcat – mușcătura mărului - numești în cuvinte un loc gol, un spațiu inexistent, ca și cum ai bate un cui în aer. Așa că nici despre ea nu ar fi...
Oamenii și arborii
de Valerian Ciobanu
Regele nuc. I-am spus așa doar unui singur om —- lui Ion Ahgelnici și acela de la Cobâlea, căruia odinioară ziarul "Sovietskaia Moldavia" din anii 1967 și 1969 i-a consacrat câteva pagini. La...
mere verzi
de tudor lavric
Mere verzi Despre bunicul mort in urma cu vreo 25 de ani am inceput, abia acum când nu mai trec prin Brasov, sa visez secvente colorate, care probabil ar fi trebuit retinute pentru intâlnirea cu...
doina mărului
de Ciprian
-Mărule,cu mere dulci Dorul mândrii mi-l aduci! Când pe-al plaiului pământ În mijloc de Raiu sfânt Treci din gura șarpelui În gâtul bărbatului, De pe fața femeii Pe câmpuri cu meii, Hai,hai, dulcior,...
Manic
de Flavius Lucacel
Manic Manic Ștefan Miruna Dinu Gore Soni – câinele mic Mircea – Câinele mare Anda Tina Generalul Gunoierul 1 Gunoierul 2 Actul I Flash 1 Interiorul garsonierei lui Ștefan. Soni si Mircea de o parte...
Prâslea cel Voinic și merele de aur
de Petre Ispirescu
A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se...
Nedjma și „Fructul interzis”
de Ioana Camelia Sîrbu
„Fructul interzis. Romanul erotic al unei femei din lumea arabă” de Nedjma. Mmmmm. Cu ce să încep? Orgasmic, sexual, erotic? Nu. Eventual pur, senzual, direct, autobiografic, existențial, cu...
Prima mea iubire
de Gabriela Marieta Secu
\"Oameni și șoareci\" este piesa care ți se potrivește mănușă, i-am spus eu marelui Florin Piersic de acolo din uriașa-i palmă cu care mă ridicase în văzduh... Eram o copilă de vreo 11 ani, cu marele...
Un exemplu pentru lumea literară
de alexandru petria
Mărturisirea colaborării cu Securitatea a marelui poet Ioan Es Pop, pe cât a fost de surprinzătoare, pe atât este de apreciat. Dacă nimeni nu se aștepta ca scriitorul să fi fost turnător,...
