"înaintea primului sens" – 20153 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
NCNichifor Crainic
Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe. Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea". Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a...
24 poezii, 0 proze
RBRaul Dorin Vasile But
Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...
22 poezii, 0 proze
George Florin Cozma
- Liceul Militar „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc; - Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu ( 1963-1967); - Premiu de poezie acordat de „Viața militară”; - Premiu de debut al Editurii Eminescu (1973) concretizat în publicarea primului volum de versuri,”Oglinzi în rouă”; - Absolvent al Facultății de Ziaristică; - A lucrat la publicațiile: „Înainte”, „La datorie”, „Viața militară” (devenită „Viața armatei”, din decembrie 1989) și la emisiunea de radio „Ora armatei”; - A scris cărțile: „Oglinzi în rouă” Editura Eminescu (1974), „Anotimp” la Editura Militară (1975), „Pajiștea cu statui” la Editura Militară (1977), „Pecete de etern” la Editura Militară (1982), „Ostașul de la microfon”, „Cadențe”, „Apartamentul de la etajul 18” (împreună cu Ioan Chilom), „Onor la drapel” (semnat cu numele fiului său pentru că i se retrăsese disciplinar dreptul la semnătură), redactarea memoriilor generalului-locotenent ( r ) Emilian Ionescu, „În uniformă pentru...
25 poezii, 0 proze
George Florin Cozma
- Liceul Militar „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc; - Școala Superioară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu ( 1963-1967); - Premiu de poezie acordat de „Viața militară”; - Premiu de debut al Editurii Eminescu (1973) concretizat în publicarea primului volum de versuri,”Oglinzi în rouă”; - Absolvent al Facultății de Ziaristică; - A lucrat la publicațiile: „Înainte”, „La datorie”, „Viața militară” (devenită „Viața armatei”, din decembrie 1989) și la emisiunea de radio „Ora armatei”; - A scris cărțile: „Oglinzi în rouă” Editura Eminescu (1974), „Anotimp” la Editura Militară (1975), „Pajiștea cu statui” la Editura Militară (1977), „Pecete de etern” la Editura Militară (1982), „Ostașul de la microfon”, „Cadențe”, „Apartamentul de la etajul 18” (împreună cu Ioan Chilom), „Onor la drapel” (semnat cu numele fiului său pentru că i se retrăsese disciplinar dreptul la semnătură), redactarea memoriilor generalului-locotenent ( r ) Emilian Ionescu, „În uniformă pentru...
0 poezii, 0 proze
ȘDȘtefania David
membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră
1 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
GHGerhart Hauptmann
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1912. Gerhart Hauptmann (n. 15 noiembrie 1862 la Obersalzbrunn în Silezia - d. 6 iunie 1946) dramaturg german Gerhart Hauptmann, născut în Silezia, ia lecții de sculptură (Breslau, 1880), audiază prelegerile de filosofie ale lui Rudolf Christian Eucken și Haeckel, dar studiează și istoria artei(Jena, 1882). Sculptează la Roma (1883), frecventează Academia de Arte (Dresda, 1884) și cursuri de artă dramatică la Berlin, însușindu-și astfel o impresionantă cultură. În anul 1885 se căsătorește cu Marie Thienemann. Se stabilește la Erkner, lângă Berlin, ia legătura cu cercul naturalist Friedrichshagen și după timpurii încercări epigonice scrie drama socială Vor Sonnenaufgang ( "Înainte de răsăritul soarelui", 1887). Reprezentarea ei îl face celebru la vârsta de 27 de ani. Format la școala lui Zola, Ibsen și Tolstoi, Hauptmann realizase datorită intuiției sale excepționale, dezideratele fraților Iulius și Heinrich Hart, M. G. Conrad și...
0 poezii, 0 proze
Florea Cristina
M-am nascut la 1 Mai 1974.Am descoperit placerea de a scrie pe la 12 ani.Am inceput simplu,cu povestiri scurte care nu prea spuneau nimic si nu aveau pic de culore.Asta am descoperit mai tarziu.Dar am continuat, zodia Taurului impingandu-ma mereu inainte.Am scris poezii la care am renuntat .Nu ma prea pricepeam.Dar am continuat cu povestirile si aveam sertarul plin de ele.In 1993 am terminat prima proza scurta care ,,iesise'bine.Am incercat publicarea ei dar,eram intampinata doar cu refuzuri.Totusi ,am continuat sa scriu,alte si alte lucrari.Munca mea s-a materializat anul trecut,in 2004,in septembrie,cand am debutat in revista ,,Oglinda Literara"cu proza scurta ,,Neputinta".Iar anul acesta ,in ianuarie,am aparut cu o povestire despre viata mea ,intr-o revista pentru femei. Particip,pentru a doua oara,la Festivalul Concurs ,,Mihai Eminescu"cu doua proze scurte si o piesa de teatru. Anul acesta am terminat de scris primul meu scenariu.
2 poezii, 0 proze
HSHenryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...
11 poezii, 0 proze
BBBogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
înaintea primului sens
de Daniel Dăian
din piciorul stâng ți-a lăcrimat o groază și aerul fals ți se prelingea gol în tâmple ca un stâlp înalt de 33 de ani din acest motiv nu-ți sunt poetul înviat în fiecare dimineață încercuită-n pleoape...
Nenea Iancu, încotro de o sută și mai bine de ani?
de Dragoș Vișan
La 160 de ani de la nașterea celui mai mare slujitor român al Thaliei, ne reîntrebăm care a fost cauza pentru care I.L. Caragiale a abandonat în plin apogeu artistic, atât de inexplicabil, dând cu...
”Podul diavolului” de Radu Paraschivescu, sau ce mi-a mai rămas și mie de rezumat după atâtea rezumate online
de Bogdan Geana
” Niciun autor de romane polițiste nu are voie să scrie cărți în care ucigașul e servitor sau majordom ”, așa își începe Radu Paraschivescu romanul ”Podul diavolului”, cu un citat din Willard...
Despre fluturi
de Andrei Badea
Stăteam întins în iarbă cu ochii închiși, urmărind șirul colorat de gânduri fugare și ascultând cum bat din aripi fluturii. O formă nediluată de serenitate. Uneori, mai spărgeam crisalida liniștii și...
“Înotătorii din ziduri” (proză scurtă) - al cincilea volum de Cristian Ghinea (Noru)
de Ghinea Nouras Cristian
“Un pas mic pentru omenire, un pas mare pentru… autor” – aș spune, la apariția acestui al cincilea volum (al treilea de proză), născut chiar înaintea Crăciunului 2005. Nici nu se putea un cadou mai...
Înțelegând cuvântul „pur”
de Camelia Tripon
Înțelegând cuvântul „pur” În lumea noastră fizică lumina este undă și particulă. În spatele luminii, sau după emisie, rămâne întunericul. La început lumina și întunericul formau un întreg...
O altă poveste a limbii române: limba română la Poznañ, Polonia
de emilia ivancu
Românistica poloneză în doliu: ieri, 26 iulie 2009, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 78 de ani, Prof. Univ. Dr. HAB. HENRYK MISTERSKI, întemeietorul Catedrei de Limba și Literatura Română din...
Cuvintele și figurile absenței
de Corneliu Traian Atanasiu
foto - Loneliness – Alexandre Buisse Singurătatea ca trăire poate fi, printre altele, rezultatul izolării vremelnice, a exilului, a contemplării pustietății sau a asumării ascetice a sihăstriei....
oameni de valoare în umbra modestiei(interviu apărut într-o revistă culturală)
de Claudia Minela Petre
,,Detest femeia redusă la o condiție inferioară, exalt excepționalul ei aport la frumusețea lumii, nu pot rămîne indiferentă căci ea este Viața.’’ Angela Nache Mamier - poet, critic literar, profesor...
O carte de suflet
de Maria Tirenescu
În anul 2010, am reușit publicarea memoriile tatălui meu, învățător Dumitru Grad, un cetățean important al Maramureșului, unul dintre cei care au pus umărul la educarea tineretului din zona Vișeu,...