"Înfumurați" – 601 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
BMBarbu Paris Mumuleanu
Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794, Slatina - d. 21 mai 1836, București) a fost un poet român. A fost autodidact. Primele sale versuri, compuse în manieră anacreontică, promovau o filozofie hedonistă, citând dragostea și plăcerile vieții. A scris versuri în spiritul vechi al vremii, asemănptor ca stil cu cel al lui Costache Conachi și Ienăchiță Văcărescu. A scris poezii erotice, senzuale dar monotone. Are tendințe filozofice și sociale dar nu reușește să clarifice niciuna din cele două. Ulterior a evoluat spre iluminism. După modelul lui La Bruyère, a combătut viciile sociale într-o suită de portrete care satirizează pe parveniți, pe lingușitori, zgârciți, înfumurați, flecari, pedanți etc. (Caracteruri, 1825). Postum i s-a tipărit de către Ion Heliade-Rădulescu un volum (Poezii, 1837), de orientare clasică și preromantică. A colaborat la „Curierul românesc”. A fost susținut și apreciat de Ion Heliade Rădulescu și a avut succes față de contemporani. Mihai Eminescu i-a atribuit...
1 poezii, 0 proze
IRIrimia Raluca
Nascuta in Iasi, intr-o familie cu statut mediu, nu ii plac persoanele infumurate, laudaroase, ii place muzica, natura, scrie poezii de la 8 ani.
2 poezii, 0 proze
Înfumurați
de Paul Bogdan
Râzi printre fumuri. Sunt deschise prin salon mințile noastre ca niște drumuri, denivelate, mult mai înalte. Plutim inepți, tăcem, câteodată deștepți, leșinați, vârtej, un virus mental. Uite! un...
Infumuratii
de Panainte Sveatoslav
„ Infumuratii” Ce mai oameni ce mai lume Întîlnesc eu zi de zi Nu înțeleg ei bancuri, glume Sau orice na-ș povesti. Și nu-mi plac persoane care Se socot mai sus ca mine Se țin mai superioare Parcă au...
Lume
de Fidy
O ! Tu Bizant , cucerit de trantori ! O ! Tu Roma de paraziti infumurati ! Unde dracu s-a dus lumea asta De ingeri si oameni iscusiti . Unde esti tu , Dacie pustie Cu schipul de fantoma si vampirii...
Gloria
de dan david
Mă învârt printre oameni orgolioși. Nu sunt răi, nu sunt înfumurați. Nu acceptă compătimirea. Printre ei mă simt ca o vrabie rătăcită Pe un cer stăpânit de vulturi La traversarea deșertului: Nu mai...
Amintirea
de Tirla Andrei
Pășesc pe pământul moale și umed al unui ținut străin Având copaci umpluți cu frunze de pelin. Arătând ca niște munți înfumurați, Deseori de furtună sunt smulși și aruncați. Acest loc părăsit îmi...
Jocul și non-jocul 1, 2, 3, 4
de razvan rachieriu
Jocul modelând viața ne învață cum să pierdem fără să fim învinși și cum să câștigăm fără să fim aroganți, lăudăroși și înfumurați, iar ideea de joc poate fi încastrată în succes care este jocul...
Rock, gânduri și flori...
de Fluerașu Petre
Ați încercat vreodată să adormiți ascultând muzică la căști...? Dacă nu, nici nu știți ce pierdeți. Doar așa, în pragul somnului, în momentul în care visul se amestecă cu realitatea, poți întelege...
Noi
de Diana Mesand
noi doi suntem la fel. ne ingropam in blocajul existentei din inexistenta noastra. iar viata somptuoasa, prin artificialitatea ei, o incriminam haotic la al nostru vis absurd. sa te cuget e...
...
de FLOARE PETROV
POVESTEA PUMNULUI MÃSLUITÃ Povestea pumnului s-a repetat năucitor ca un nechezat de cai nebuni seară de seară, am vrut să dau și eu un pumn nedemnului televizor, mutrelor cu ochi sticloși cu onoarea...
Despre graba oamenilor de a se cauta si despre usurinta cu care li se face lehamite unora de altii
de Luc de Clapiers Vauvenargues
Se cade, prea scumpul meu prieten, sa-ti atrag atentia asupra unui lucru: oamenii se cauta uneori cu infrigurare, dar lesne li se face lehamite unora de altii; cu toate acestea, lenea ii retine multa...
focul în-cântării-de-sine
de Vasile Munteanu
cântecul este sufletul creatorilor născuți pântecul armoniei jucându-se cu sine cel-veșnic-singur este numele lui primordial răzvrătindu-se egoistei încremenirii materne el trece prin joc...
ultimii fulgi – ultima tinerețe
de Vasile Munteanu
moi dinozauri peste zarzări uzi solzesc în fibra pieilor de aer e-o primăvară ca o toamnă fără fum cu votcă încălzesc pescarii mânerul undiței pe cheiul zgribuliu deasupra cerul un țambal demonic...
Variațiuni asupra nimicului
de Glavan Cristian
Astăzi realitatea m-a privat de nimicul insesizabil care întregea însuși sensul vieții. Cred că acest minuscul nimic are un rol important, căci el era cel care ținea trenul vieții pe linie dreaptă....
pact cu ION
de buteica denisa
Neonul abea palpaie fortat de umbrele camerei Schitez o amintire incetosata Jucam ascunselea in portalul personal Calatorim cu trenul pe sinele amintirilor Si totusi..un taxi ar fi mai rapid Ajung...
Brothers in arms
de Emil Oanta
Zâmbind, dar cu lacrimi în suflet Împreună am căzut în abis Fluturând mâna plictisiți spre cei dragi. . . . și trenul plecă din copilăria de vis. Frați de tăiș, bereta pe frunte ne-am pus, Veniți din...
Pigmei și iudei
de Elisabeta Gîlcescu
Decât prin noroi, Prin tălpi, un buboi, Cu bocancii grei De-atâtea corvezi, Mai bine plutesc Pe un drum pavat Și nealterat, Spre zări de-azur, Din cel mai pur. Decât săraci Pe bandă rulantă, Că ne-au...
Mari dezastre
de elena gheorghiu
În localitatea Copanadena s-au întâlnit la o conferință de presă următoarele dezastre: Cutremurul Cox, Tornada Dora, Avalanșa Ava, seceta Tara și Ghețarul Nicex. Ele au fost invitate de împăratul...
Vis de toamnă
de moraru alin
S-au scuturat din pomi potcoave, Duse de vânt ca micile corăbi . Cristalele argintii cu vocile suave, Au amețit rătăcitor un stol de vrăbi. Pământu-i plin de noroi de aur Și frunzele'i umbresc...